Publicat la data de: 2022-05-06
Fake news in legătură cu Trojan Footprint 2022
În mediul online este distribuită, în aceste zile, o așa-zisă analiză militară, care a apărut inițial pe platforma de socializare dezvoltată de Rusia, Telegram.
Informațiile din aceste articole sunt total eronate. Tehnica de manipulare nu este neobișnuită pentru sursele de generare de conținut fals afiliate Federației Ruse: sunt decupate frânturi de adevăr, care sunt apoi îngropate în straturi succesive de minciuni și denaturări.
Iată textul așa-zisei analize realizate pentru Proiectul WarGonzo, prezent în Telegram și în Youtube, analiză care pretinde că poate explica „scopul cu care NATO, în speță Forțele pentru Operații Speciale, desfășoară exerciții multinaționale în România”:
”Exercițiul Forțelor pentru Operații Speciale „Trojan Footprint 22”, care începe în România, se va desfășura într-o nouă realitate. Organizatorii, SUA și NATO, nu declară în acest an participarea unităților speciale ucrainene la evenimente, dar cu siguranță întreaga agendă a exercițiului va fi axată pe arena ucraineană de operațiuni de luptă. Nu există nicio îndoială că specialiștii ucraineni vor participa la antrenamente de luptă și vor împărtăși experiența reală a războiului cu unitățile rusești.
NATO sprijină Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei încă din 2015, când Ministerul ucrainean al Apărării a solicitat oficial asistență din partea Comandamentului pentru Operațiuni Speciale al NATO. De atunci, comandanții occidentali au luat sub atentă supraveghere regimentele 3 și 8 ale Forțelor pentru Operațiuni Speciale din Ucraina, situate la Kirovograd și Khmelnițki.
În plus, România, alături de Marea Britanie, a fost cea mai activă în sprijinirea FOS ucrainene. Ulterior, FOS ucrainene au adoptat în mod activ standardele NATO, au primit livrări pe scară largă de armament occidental adecvat, iar tematica exercițiilor comune s-a concentrat pe pregătirea pentru confruntarea cu armata rusă. Din cei 3.300 de participanți la exerciții, 700 provin din România, ceea ce reprezintă o proporție foarte semnificativă.
Diversiunile punctuale efectuate în Transnistria au fost doar ’sondaje’, o recunoaștere atentă a capacităților armatelor ruse și transnistrene, precum și a forțelor de securitate locale. Sabotorii ucraineni au avut un succes deplin. În situația transnistreană, forțele speciale românești, sub masca moldovenilor, împreună cu unități ucrainene, sunt potențial capabile să asigure blocarea și confiscarea infrastructurii militare critice a OGRV (Grupul operațional al trupelor ruse din Transnistria – n.n.) și a Ministerului Apărării din Transnistria. Mai mult, unitățile mai puțin capabile ale forțelor armate ucrainene, cărora guvernul moldovean le va oferi un statut juridic legal la prima comandă a ambasadei americane de la Chișinău, vor putea să-și consolideze succesul.
Activitățile de recunoaștere activă ale NATO pe teritoriul Transnistriei au fost înregistrate la sfârșitul anului 2021, când, potrivit proiectului WarGonzo, au fost observate mișcările unui grup de forțe speciale străine în zona de securitate controlată de forțele de menținere a păcii rusești.
Exercițiul din România este îndreptat împotriva Rusiei, iar principala sa victimă în viitorul apropiat ar putea fi Transnistria.” Sursa textului: Proiectul WarGonzo.
Care sunt frânturile de adevăr folosite în acest material de manipulare?
- Exercițiul Trojan Footprint 22 este planificat să se desfășoare, în perioada 2-13 mai, pe teritoriul a 15 state aliate sau partenere, nu doar în România.
Este un exercițiu de tradiție organizat anual de către Comandamentul Statelor Unite pentru Operații Speciale (US SOCEUR) în diferite locații din Europa printre care și România. Exercițiul a fost anunțat în mod transparent, aici.
- Militarii armatei ucrainene, inclusiv cei din Forțele pentru Operații Speciale, s-au instruit împreună cu militarii români sau din alte armate din țări NATO.
Aceste activități de instruire în comun s-au executat în cadrul unor exerciții multinaționale desfășurate, în anii trecuți, pe teritoriul României sau al altor țări. Exercițiile au avut un caracter de rutină și au fost comunicate în mod transparent.
Care sunt cele mai flagrante minciuni?
- În primul rând, la acest exercițiu NU participă militari din Ucraina.
Deși în anii anteriori militarii din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale ucrainene au fost alături de militarii români și aliați la Trojan Footprint, dar și la alte evenimente de instruire, din păcate, anul acesta, din cauza invaziei brutale, nejustificate și neprovocate a Federației Ruse asupra unui stat democratic și independent, militarii din Ucraina nu au mai putut fi prezenți la acest exercițiu.
Important de specificat este faptul că, pe timpul acțiunilor de planificare a exercițiului, desfășurate la începutul anului 2021, Ucraina a confirmat intenția de participare cu trupe la exercițiul din 2022. În mod evident, invazia nejustificată a armatei ruse, care a adus moartea a mii de oameni nevinovați în țara lor, a schimbat fundamental prioritățile armatei ucrainene. Afirmația așa zisului analist cum că ”Nu există nicio îndoială că specialiștii ucraineni vor participa la antrenamente de luptă și vor împărtăși experiența reală a războiului cu unitățile rusești” este lipsită de logică, ținând cont de faptul că apărarea propriei țări este infinit mai importantă pentru forțele ucrainene decât participarea la un exercițiu militar.
- NU, militarii Armatei României NU au desfășurat vreodată acțiuni de ”spionaj” sau de „sabotaj” în zona Transnistriei, lucru cunoscut cu siguranță de agenții manipulatori.
România și Republica Moldova au legături foarte bune de colaborare în multiple domenii, inclusiv militar, ceea ce rezultă în o serie de activități de instruire atât pe teritoriul României cât și în țara vecină, comunicate de fiecare dată cu maximă transparență.
- NU, exercițiul Trojan Footprint din România (și, repetăm, desfășurat, simultan, în încă alte 14 țări NATO și partenere) NU este îndreptat împotriva Rusiei, iar România și niciun alt stat NATO nu își propune să atace Transnistria. (Această ultimă parte a minciunii sună chiar sinistru!)
Comunicatul care anunță acest exercițiu pe teritoriul României menționează foarte clar caracterul fictiv al scenariului activităților de instruire, adaptat posibilelor amenințări operaționale manifestate în regiune, evident, în contextul generat de agresiunile rusești în Ucraina.
Acestea ar fi cele mai flagrante dintre falsurile fabricate în acest material propagandistic, al cărui scop evident este de inducere a unei stări de teamă în rândul audienței țintite. Întreaga așa-zisă analiză reprezintă o însăilare de minciuni amestecate cu sloganuri și, așa cum arătam, frânturi de adevăr.
Faptul că NATO este o alianță eminamente defensivă nu reprezintă un mesaj de comunicare, ci însăși rațiunea de a fi a acestei organizații, așa cum este enunțată cu claritate în Tratatul de la Washington. Versiunea în limba română a tratatului poate fi consultată aici.
În mod evident, niciuna dintre măsurile luate de România și de aliați, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei nu a avut caracter agresiv sau escalatoriu, ci au fost măsuri defensive, de consolidare a apărării pe flancul estic și descurajare a oricărei agresiuni (ați ghicit, din partea Federației Ruse), implementate în cadrul juridic internațional.
Este de așteptat ca aparatul de propagandă al Federației Ruse să continue să folosească orice pretext, de cele mai multe ori inventat, pentru a distrage atenția opiniei publice de la eșecurile armatei ruse înregistrate pe timpul acestei invazii.
Portalul stirilor corecte
Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: