Publicat la data de: 2023-02-09

Speculații nefondate cu privire la reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România

Semnalăm o informație apărută recent în unele publicații și distribuită în mediul online, care acreditează ideea că în România s-ar putea reintroduce serviciului militar obligatoriu. Informația nu are nicio legătură cu realitatea.

Materialele de presă speculează o informație oficială, apărută într-un document cu prioritățile legislative ale Guvernului României pentru anul 2023. Documentul a postat pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului și poate fi consultat la această adresă.

În facsimil regăsiți pagina referitoare la proiectul legislativ care va fi inițiat de MApN, în care am marcat paragraful care a servit ca sursă a speculațiilor aminintite.În facsimil regăsiți pagina referitoare la proiectul legislativ care va fi inițiat de MApN, în care am marcat paragraful care a servit ca sursă a speculațiilor aminintite.

De ce această speculație nu are niciun fundament real?

Pe scurt, pentru că Ministerul Apărării Naționale nu a luat în considerare, sub nicio formă, reintroducerea executării serviciului militar obligatoriu.

Iată argumentele:

Executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007, așa cum prevede Legea 395/2005.

Revenirea la serviciul militar obligatoriu și, prin consecință, desfășurarea proceselor de recrutare pentru cetățenii încorporabili, se face în condițiile aceleași legi, care prevede la art. 3, că "pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condițiile legii."

Procesul de recrutare-încorporare a cetățenilor care îndeplinesc condițiile legale pentru a putea fi încorporați va avea loc doar în situația în care în România va fi decretată una dintre cele trei stări prevăzute de lege, respectiv starea de război, starea de mobilizare sau starea de asediu.

Acest proces este pregătit însă, ca în multe alte țări, din timp de pace. Detaliile cu privire la activitățile pe care autoritățile competente din România sunt obligate să le desfășoare pe timp de pace pot fi consultate în textul Legii nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populației pentru apărare, Secțiunea a 4-a - Serviciul militar în termen pe timpul stării de asediu, al mobilizării și al stării de război (art. 22-36).

Paragraful din textul care anunță proiectul de lege care va fi inițiat de MApN pentru modificarea Legii 446/2006 (vezi facsimil) face referire la intenția de modificare a art. 27 alin.(2) din legea menționată mai sus, prin care se urmărește asigurarea clarității si previzibilității normei privind conduita instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale în ceea ce priveste activitățile desfășurate pe timp de pace pentru planificarea recrutării-încorporării.

Planul anual de recrutare-încorporare care ar urma să fie introdus prin proiectul de modificare legislativă este propus ca un instrument de planificare a procesului de recrutare-încorporare, proces care se va desfășura efectiv, potrivit nevoilor de apărare a țării, numai în situația decretării stării de război, de mobilizare sau de asediu, atunci când serviciul militar va redeveni obligatoriu.

Nu este pentru prima dată când astfel de informații publice sunt reinterpretate și speculate în contextul situației generate de războiul din Ucraina. Recomandăm cetățenilor să trateze aceste așa-zise știri cu circumspecție și să consulte sursele oficiale de informare. Situații similare au mai fost semnalate de Direcția informare și relații publice a MApN în această platformă, în postările de aiciaiciaiciaici și aici.

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers