Arhiva temelor

"Trafic militar uriaş pe Otopeni!"

Vă semnalăm o știre falsă care este distribuită pe rețelele de socializare. Informațiile din această postare nu au nicio legătură cu realitatea. Găsiți pe această platformă ghiduri practice referitoare la modalitățile prin care vă puteți feri de acțiunile de dezinformare. Reiterăm îndemnul de a vă informa din surse oficiale.

12.04.2021

TOP 5 MITURI PRIVIND PROIECTUL LEGII POLIȚIEI MILITARE

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, Ministerul Apărării Naționale a publicat, conform procedurii transparenței legislative, proiectul de Lege privind atribuțiile, organizarea și funcționarea poliției militare. Setul de documente poate fi consultat aici (data afișării: 27-01-2021).

31.03.2021

Speculații cu privire la decesul unui militar

Cu privire la informațiile apărute în spațiul public care acreditează ideea că un militar de la Centrul Comunicații şi Informatică al Forțelor Navale din zona Mamaia Sat ar fi decedat, imediat după vaccinare, din cauza administrării dozei de vaccin, facem următoarele precizări:

15.03.2021

Precizări ale MApN cu privire la campania de vaccinare

Cu privire la o serie de declaraţii publice care acreditează ideea lipsită de fundament că Ministerul Apărării Naţionale nu ar respecta regulile şi priorităţile stabilite în cadrul campaniei naţionale de vaccinare, Biroul de presă al MApN este împuternicit să facă următoarele precizări:

10.03.2021

Fake News privind dreptul de liberă practică a colonelului doctor Valeriu Gheorghiță

În spațiul public circulă o serie de informaţii false care prezintă o așa-zisă situație de expirare a dreptului de liberă practică a colonelului doctor Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva Covid-19 la nivel național.

02.03.2021

Fals: "blocarea pensionărilor" personalului MApN

Vă semnalăm o ştire falsă viralizată marţi, 5 ianuarie 2020, pe grupurile de WhatsApp, conform căreia Guvernul României ar pregăti o ordonanţă de urgenţă pentru "blocarea pensionărilor" personalului MApN.

06.01.2021

Informaţii false şi speculaţii referitoare la pensiile militare

Cu privire la o serie de informaţii care circulă pe platformele de socializare, cu privire la pensiile militare - statut, mod de calcul, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească militarii pentru trecerea în rezervă în condiţiile legii, vă readucem în atenţie un editorial care tratează pe larg aceste teme.

15.12.2020

FALS: "Campania de vaccinare împotriva COVID-19 este o acţiune militară, iar vaccinul, un medicament experimental testat pe populaţie"

Pagina de Facebook a Patronatului Protecţiei şi Medicinei Familiei "FAMILIA" a publicat o informare semnată de către Dr. Adrian Tatu, în calitate de director executiv. În cadrul postării, campania de vaccinare împotriva COVID-19 este prezentată drept "o acţiune militară specifică", iar vaccinul drept "un medicament experimental". Aceste afirmaţii dezinformează cu privire la campania de vaccinare.

02.12.2020

Informaţii false referitoare la "acuzaţii" la adresa României formulate de Comisia Europeană în conexiune cu contractul de achiziţie a blindatelor Piranha V

Cu privire la speculaţiile de presă referitoare la o aşa-zisă acuzaţie care ar fi fost formulată de Comisia Europeană la adresa României faţă de legalitatea contractului de achiziţie a blindatelor Piranha V, precizăm că acestea reprezintă o deformare a realităţii şi o formă de manipulare a unor aspecte uzuale ce ţin de cooperarea administrativă, de dialogul sistematic dintre Comisia Europeană şi statele membre UE privind aplicarea dreptului Uniunii.

20.11.2020

"Surse de încredere" referitoare la domeniul pensiilor militare şi al drepturilor financiare ale personalului MApN

Recent, pe reţelele de socializare, a fost distribuit masiv un set de informaţii false, atribuite unor aşa-zise "surse de încredere", referitoare la domeniul pensiilor militare şi al drepturilor financiare ale personalului MApN. Ca atare, facem următoarele precizări:

05.11.2020

Tratarea pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV2 în facilităţile medicale ale MApN

Ministerul Apărării Naţionale sprijină efortul autorităţilor în tratarea cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2 prin instalarea şi operarea a patru facilităţi medicale situate în Bucureşti, Constanţa, Timişoara şi Iaşi.

30.10.2020

Clarificări asupra programului de înzestrare "Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă" (SIML)

Poziţia oficială a Ministerului Apărării Naţionale:

Consideraţii de ordin general

Pentru îndeplinirea misiunilor la standarde adaptate provocărilor actuale, Forţele Navale au nevoie de un sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă nou, modern, interoperabil în ceea ce priveşte sistemul de comunicaţii, sistemele de criptare şi sistemul de comunicaţii de date tactice (Tactical Data Link), cu navele care urmează să intre în dotarea forţelor navale şi cu cele din dotarea altor state membre ale NATO, un sistem adaptat misiunilor actuale.

30.10.2020

Întârzieri mari în semnarea contractului pentru programul de înzestrare "corveta multifuncţională"

Poziţia oficială a Ministerului Apărării Naţionale:

Înzestrarea Forţelor Navale Române cu nave moderne, care să contribuie la întărirea securităţii naţionale ca stat riveran la Marea Neagră, reprezintă o prioritate pentru Ministerul Apărării Naţionale.

30.10.2020

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Gşseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers