Arhiva temelor

O nouă știre falsă referitoare la conflictul din Ucraina

Vă semnalăm o știre falsă apărută pe un cont din platforma X (fostă Twitter), care pretinde că o aeronavă F-16C din dotarea Forțelor Aeriene Române ar fi decolat sâmbătă, 27 ianuarie de pe Baza 86 Aeriană din Constanța și ar fi bombardat, la ora 03.22, o grupare de forțe ale Federației Ruse din apropiere de Herson.

29.01.2024

Interpretări false ale unor imagini cu militari sau tehnică

Vă semnalăm o nouă serie de ştiri false apărute în ultimele zile pe diferite platforme de social media, prin care sunt scoase din context imagini cu personal sau tehnică militară surprinse în spaţiul public. 16.01.2024

Știre falsă în presa rusă

Vă semnalăm o știre falsă, publicată pe contul de Telegram al publicației rusești Pravda,  în care se afirmă că ministrul român al apărării naționale ar fi cerut ucrainenilor să „mute desfășurarea operațiunile militare departe de granițele cu România”. 

08.09.2023

Deplasări ale coloanelor de tehnică militară pe teritoriul național prezentate drept… transporturi de arme către Ucraina

Vă semnalăm o nouă serie de știri false rostogolite în ultimele zile pe diferite platforme de social media. De această dată, sunt prezentate înregistrări video sau înregistrări ale unor transmisii în direct realizate de diferiți cetățeni, în care deplasarea pe teritoriul național a unei coloane de tehnică militară din dotarea  Batalionului 151 Infanterie ,,Războieni” din Iași este prezentată în mod fals și alarmist drept un transport de armament sau trupe către Ucraina.

24.05.2023

Revin speculațiile cu privire la așa-zise „pregătiri” pentru mobilizarea rezerviștilor armatei

În spațiul on-line din România reapar manipulările referitoare la așa-zise „pregătiri” pe care sistemul național de apărare le-ar face pentru mobilizarea rezerviștilor, evident, așa cum s-a mai speculat, cu scopul (ne)declarat de a fi trimiși în războiul din Ucraina (!). Drept „dovezi” sunt invocate o serie de ordine de chemare pentru clarificarea situației militare emise recent de unele centrele militare de sector ale Capitalei.

09.03.2023

ȘTIRE FALSĂ PE SUBIECTUL ÎNFIINȚĂRII UNEI BAZE MILITARE SUA ÎN DELTA DUNĂRII

Semnalăm o știre falsă care acreditează, fără niciun fundament real, ideea că guvernele României și SUA ar fi încheiat un acord secret cu privire la construirea unei baze militare în Delta Dunării. O astfel de înțelegere nu a fost luată în discuție niciodată.

04.03.2023

Sisteme de apărare antiaeriană românești prezente în anul 2022 la repetițiile pentru Ceremonia militară de Ziua Națională a României, prezentate în mod fals ca îndreptându-se în prezent către granița cu Republica Moldova

Semnalăm apariția în mediul online a unei știri false cu privire la o așa-zisă „relocare” recentă a unor sisteme de apărare antiaeriană din dotarea Armatei României către frontiera cu Republica Moldova.

28.02.2023

Speculații nefondate cu privire la reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România

Semnalăm o informație apărută recent în unele publicații și distribuită în mediul online, care acreditează ideea că în România s-ar putea reintroduce serviciului militar obligatoriu. Informația nu are nicio legătură cu realitatea.

09.02.2023

Informații false privind cifrele de școlarizare din instituțiile militare de învățământ superior

Vă semnalăm un material de presă difuzat în mediul on-line, bazat pe informații trunchiate sau false. Autorul articolului în discuție prezintă informații inexacte și manipulatorii cu privire la cifrele de școlarizare ale Academiei Forțelor Terestre și Academiei Forțelor Aeriene, acreditând ideea că cele două instituții ar pregăti un număr foarte mic de studenți, în contradicție cu situația de securitate din regiune.

17.01.2023

"MApN MODIFICĂ PE ȘEST LEGISLAȚIA: RUSIA POATE FI ATACATĂ DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI"

Într-o serie de materiale apărute în mediul online se induce ideea falsă că modificările aduse recent, printr-un ordin de ministru, instrucțiunilor care reglementează procedurile de acces și tranzit ale trupelor străine în România ar schimba prevederile unei legi adoptate de Parlamentul României și ar permite atacarea altor state de pe teritoriul României (sic!).

29.12.2022

„Analiști militari” americani despre așa-zisa implicare a unor militari români sau aliați în războiul din Ucraina

Vă semnalăm un narativ fals lansat în mediul online de catre un „analist militar” american, prin care se acreditează în mod fals ideea că militari români sau din alte țări NATO ar fi trimiși, pe bază de voluntariat, în mod ascuns, pentru a lupta în Ucraina, prin pretinse „acorduri” secrete încheiate de Ucraina cu țara noastră și cu alte țări aliate.

08.12.2022

Speculații privind "pulverizarea" de substanțe chimice în spațiul aerian al României

Cu privire la speculațiile apărute, îndeosebi în spațiul online, referitoare la așa-zise "operațiuni clandestine de pulverizare în aer a unor substanțe de către aeronave comerciale sau militare", facem următoarele precizări:

03.11.2022

Activități de instruire ale militarilor Armatei României în poligoane din țară, prezentate în mod fals ca fiind desfășurate în Republica Moldova

Semnalăm apariția unei noi dezinformări cu privire la așa-zisa prezență a militarilor români la activități de instruire în Republica Moldova, care a apărut pe canalele de Telegram afiliate propagandei rusești. Unul dintre materialele video incluse în aceste postări prezintă o coloană de autovehicule militare ale Armatei României, despre care se afirmă în mod fals fie că se întorc din, fie că se îndreaptă către Republica Moldova.

18.10.2022

Revin speculațiile nefondate cu privire la așa-zise "pregătiri pentru mobilizarea rezerviștilor"

În spațiul online circulă documentul din imagine, reprezentând o adresă trimisă de Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj către Asociația Medicilor de Familie din același județ.

Speculațiile care acreditează ideea că acest document ar fi o dovadă a pregătirilor de mobilizare a rezerviștilor militari, pe care autoritățile statului român le-ar face pe ascuns, în contextul războiului din Ucraina, nu au nicio legătură cu realitatea.

11.10.2022

Fake news in legătură cu Trojan Footprint 2022

În mediul online este distribuită, în aceste zile, o așa-zisă analiză militară, care a apărut inițial pe platforma de socializare dezvoltată de Rusia, Telegram.

Informațiile din aceste articole sunt total eronate. Tehnica de manipulare nu este neobișnuită pentru sursele de generare de conținut fals afiliate Federației Ruse: sunt decupate frânturi de adevăr, care sunt apoi îngropate în straturi succesive de minciuni și denaturări.

06.05.2022

Reapar știri false cu privire la forțele aliate staționate în România

Vă semnalăm o nouă știre falsă, postată pe diferite platforme online în România și în alte țări, care acreditează ideea că un convoi de vehicule militare americane s-ar deplasa din România către Ucraina.

28.04.2022

Atenție la înștiințările false trimise în numele MApN!

Vă semnalăm noi tentative de răspândire de documente și informații false în legătură cu așa-zise demersuri ale MApN pentru pregătirea mobilizării rezerviștilor.

Documentele din imagini, care au fost distribuite în municipiile Cluj-Napoca și Brașov, reprezintă falsuri. În legătură cu acestea, au fost sesizate autoritățile judiciare.

10.03.2022

Știri false referitoare la acordul militar româno-ucrainean

Un articol recent apărut în mass-media reiterează ideea complet eronată potrivit căreia acordul militar româno-ucrainean semnat anul trecut ar avea ca scop realizarea, nici mai mult, nici mai puțin decât "constituirea unei armate româno-ucrainene".

10.03.2022

Revin știrile false cu privire la pregătirile pentru recrutarea cetățenilor

Vă semnalăm apariția unor materiale de presă care, în baza unui document intern al Primăriei Capitalei acreditează ideea că instituția ar realiza o listă a tuturor cetățenilor care au obligații militare.

03.03.2022

Speculații cu privire la procesul de încorporare din județul Mureș

Noi documente de corespondență între instituții publice cu atribuții în procesul de gestionare a fluxului de evidență pentru rezerva de mobilizare a Armatei României sunt distribuite în spațiul public drept așa-zise dovezi ale unor pregătiri pe care autoritățile le-ar face în contextul situației de securitate din Ucraina.

03.03.2022

Atenție la informațiile false!

Temele reintroducerii serviciului militar obligatoriu pentru cetățenii români și ale mobilizării rezerviștilor sunt false și circulă în spațiul public, în special în mediul online, de foarte multă vreme.

25.02.2022

Răspundem unor așa-zise petiții pe tema relațiilor militare dintre România și Ucraina

Pe adresa Statului Major al Apărării au sosit o serie de petiții identice în conținut, semnate de diferiți cetățeni.

Construcția textului petiției pleacă de la un narativ fals, vehiculat, într-o formă diferită în spațiul public și cu câteva luni în urmă, care acreditează ideea că ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tenhico-militar ar putea atrage România într-un conflict militar pentru apărarea statului vecin, în baza unor așa-zise obligații de garantare reciprocă a securității asumate prin acest acord.

18.02.2022

Cont de Facebook fals, copie a domnului general Daniel Petrescu

Semnalăm aici un cont fals, cu care șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, nu are nicio legătură. Falsa identitate a fost fabricată pe baza unor informații și fotografii extrase de pe pagina oficială de Facebook a șefului Apărării care poate fi accesată aici sau din alte surse.

02.02.2022

Știri false generate de distribuirea în mediul on-line a unui ordin de chemare la mobilizare sau la război

Vă semnalăm o serie de știri false, alarmiste, generate de distribuirea în mediul on-line a unui ordin de chemare la mobilizare sau la război.

27.01.2022

Atenție la clipurile virale cu coloane militare‼

În ultimele zile, pe diferite platforme de social media, circulă înregistrări video cu așa-zise deplasări recente prin țara noastră de coloane de vehicule militare românești sau străine. Aceste înregistrări sunt prezentate ca „dovezi” ale mișcărilor de trupe în legătură cu situația din Ucraina. Niciuna dintre aceste înregistrări nu este recentă. Ele au fost filmate în trecut, cu cel puțin trei-patru luni, fie de noi, fie de alți utilizatori.

26.01.2022

Cooperarea militară româno-ucraineană

Într-un articol publicat în presa din România, se face referire la o așa-zisă dislocare de militari români și tehnică de luptă pe teritoriul ucrainean.

Informațiile nu au nicio legătură cu realitatea. Ministerul Apărării Naționale nu a executat și nu are în desfășurare în Ucraina misiuni sau acțiuni de genul celor sugerate în articol.

22.12.2021

Speculații cu privire la vârsta de pensionare pentru militari și polițiști

Referitor la un mesaj care a circulat, în ultimele zile, în rețelele de socializare, prin care se „dezvăluie” informații legate de așa-zisa depunere în Parlament a unor inițiative legislative prin care să fie mărită vârsta de pensionare pentru militari și polițiști, facem următoarele precizări:

02.06.2021

TOP 5 MITURI PRIVIND PROIECTUL LEGII POLIȚIEI MILITARE

La sfârșitul lunii ianuarie 2021, Ministerul Apărării Naționale a publicat, conform procedurii transparenței legislative, proiectul de Lege privind atribuțiile, organizarea și funcționarea poliției militare. Setul de documente poate fi consultat aici (data afișării: 27-01-2021).

31.03.2021

Speculații cu privire la decesul unui militar

Cu privire la informațiile apărute în spațiul public care acreditează ideea că un militar de la Centrul Comunicații și Informatică al Forțelor Navale din zona Mamaia Sat ar fi decedat, imediat după vaccinare, din cauza administrării dozei de vaccin, facem următoarele precizări:

15.03.2021

Precizări ale MApN cu privire la campania de vaccinare

Cu privire la o serie de declarații publice care acreditează ideea lipsită de fundament că Ministerul Apărării Naționale nu ar respecta regulile și prioritățile stabilite în cadrul campaniei naționale de vaccinare, Biroul de presă al MApN este împuternicit să facă următoarele precizări:

10.03.2021

Fake News privind dreptul de liberă practică a colonelului doctor Valeriu Gheorghiță

În spațiul public circulă o serie de informații false care prezintă o așa-zisă situație de expirare a dreptului de liberă practică a colonelului doctor Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva Covid-19 la nivel național.

Pentru clarificare, punem la dispoziție avizul anual emis de Colegiul Medicilor din România, conform normelor în vigoare, care certifică dreptul colonelului Valeriu Gheorghiță de a profesa ca medic. Facem precizarea că datele cu caracter personal au fost anonimizate:
Click aici pentru vizualizare

02.03.2021

Fals: "blocarea pensionărilor" personalului MApN

Vă semnalăm o știre falsă viralizată marți, 5 ianuarie 2020, pe grupurile de WhatsApp, conform căreia Guvernul României ar pregăti o ordonanță de urgență pentru "blocarea pensionărilor" personalului MApN.

Infirmăm în mod categoric această așa-zisă informație. Ministerul Apărării Naționale nu are în intenție asemenea măsuri.

Reiterăm îndemnul a ne informa din surse oficiale și de a verifica informațiile înainte de redistribuirea lor.

06.01.2021

Informații false și speculații referitoare la pensiile militare

Cu privire la o serie de informații care circulă pe platformele de socializare, cu privire la pensiile militare - statut, mod de calcul, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească militarii pentru trecerea în rezervă în condițiile legii, vă readucem în atenție un editorial care tratează pe larg aceste teme.

15.12.2020

FALS: "Campania de vaccinare împotriva COVID-19 este o acțiune militară, iar vaccinul, un medicament experimental testat pe populație"

Pagina de Facebook a Patronatului Protecției și Medicinei Familiei "FAMILIA" a publicat o informare semnată de către Dr. Adrian Tatu, în calitate de director executiv. În cadrul postării, campania de vaccinare împotriva COVID-19 este prezentată drept "o acțiune militară specifică", iar vaccinul drept "un medicament experimental". Aceste afirmații dezinformează cu privire la campania de vaccinare.

02.12.2020

Informații false referitoare la "acuzații" la adresa României formulate de Comisia Europeană în conexiune cu contractul de achiziție a blindatelor Piranha V

Cu privire la speculațiile de presă referitoare la o așa-zisă acuzație care ar fi fost formulată de Comisia Europeană la adresa României față de legalitatea contractului de achiziție a blindatelor Piranha V, precizăm că acestea reprezintă o deformare a realității și o formă de manipulare a unor aspecte uzuale ce țin de cooperarea administrativă, de dialogul sistematic dintre Comisia Europeană și statele membre UE privind aplicarea dreptului Uniunii.

Acest dialog nu urmărește să genereze situații litigioase, ci dimpotrivă, să le prevină, inclusiv prin clarificări, prin măsuri și direcții de acțiune agreate de administrațiile naționale și de instituția UE.

20.11.2020

"Surse de încredere" referitoare la domeniul pensiilor militare și al drepturilor financiare ale personalului MApN

Recent, pe rețelele de socializare, a fost distribuit masiv un set de informații false, atribuite unor așa-zise "surse de încredere", referitoare la domeniul pensiilor militare și al drepturilor financiare ale personalului MApN. Ca atare, facem următoarele precizări:

1. Infirmăm în mod categoric zvonurile conform cărora Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală management resurse umane ar pregăti, chipurile, în secret, un proiect legislativ de lege a pensiilor militare. Toate informațiile referitoare la o așa zisă intenție de mărire a vârstei standard de pensionare sau eliminări ale unor drepturi finaciare din cuantumul stabilirii pensiei sunt categoric false.

 

05.11.2020

Întârzieri mari în semnarea contractului pentru programul de înzestrare "corveta multifuncțională"

Poziția oficială a Ministerului Apărării Naționale:

Înzestrarea Forțelor Navale Române cu nave moderne, care să contribuie la întărirea securității naționale ca stat riveran la Marea Neagră, reprezintă o prioritate pentru Ministerul Apărării Naționale.

30.10.2020

Clarificări asupra programului de înzestrare "Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă" (SIML)

Poziția oficială a Ministerului Apărării Naționale:

Considerații de ordin general

Pentru îndeplinirea misiunilor la standarde adaptate provocărilor actuale, Forțele Navale au nevoie de un sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă nou, modern, interoperabil în ceea ce privește sistemul de comunicații, sistemele de criptare și sistemul de comunicații de date tactice (Tactical Data Link), cu navele care urmează să intre în dotarea forțelor navale și cu cele din dotarea altor state membre ale NATO, un sistem adaptat misiunilor actuale.

30.10.2020

Tratarea pacienților infectați cu SARS-CoV2 în facilitățile medicale ale MApN

Ministerul Apărării Naționale sprijină efortul autorităților în tratarea cazurilor de infectare cu virusul SARS-CoV-2 prin instalarea și operarea a patru facilități medicale situate în București, Constanța, Timișoara și Iași.

Formațiunea medicală de tratament ROL 2, formațiune mobilă amplasată în perimetrul Institutului de Gerontologie și Geriatrie "Ana Aslan" din Otopeni, a fost declarată operațională în data de 18 aprilie 2020 și a internat până în prezent aproximativ 2.000 de pacienți.

30.10.2020

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers