Cum e făcut să "vorbească" în dodii, în limba română, un general britanic

Anatomia unui fake news

Colonel Florin Şperlea
Observatorul Militar Nr.23/2020

Cum e făcut să

La 23 mai, ediţia electronică a săptămânalului german Der Spiegel publica un interviu cu generalul britanic (în rezervă) de patru stele Sir Richard Barrons, în vârstă de 61 de ani, care s-a aflat la comanda trupelor britanice în diverse teatre de operaţii, acesta fiind prezentat de publicaţia germană ca unul dintre liderii militari britanici respectaţi, cu evidente competenţe în analiza contextului strategic devoalat de consecinţele pandemiei de Covid-19. Textul e "tradus" în limba română şi este preluat apoi de câteva site-uri care se adresează publicului românesc, dar veţi înţelege ghilimelele folosite pentru "traducere" când veţi afla că distinsul general britanic "vorbeşte" despre "Noul Guvern mondial", "implantarea de microcipuri prin vaccinuri obligatorii" şi "internarea populaţiei în lagăre pentru zombi". Cum a ajuns să "glăsuiască", în acest fel, în limba română, distinsul general şi să fie distribuit un astfel de text, inclusiv printre militari?

Să o spun limpede, de la bun început: nicăieri în textul german, disponibil pe site-ul publicaţiei Der Spiegel, Richard Barrons nu rosteşte vreuna din inepţiile citate mai sus. Este o analiză temeinică a contextului actual, în care arată că viitorul război se va întemeia mai cu seamă pe inteligenţa artificială, că va fi un cyberwar, cu rachete balistice intercontinentale de mare precizie, inclusiv cu focoase convenţionale, care va utiliza din plin ceea ce numim social media, "fără a mai fi nevoie să trimiţi soldaţii pe teren, înregistrându-se pierderi". Concluzia lui, dură, este că prin această combinaţie - rachete, cyber, social media - "poţi îngenunchea o ţară europeană în 14 zile".

Textul german este disponibil pe site-ul publicaţiei Der Spiegel, într-o formă restrânsă - numai primele două întrebări şi un scurt CV al generalului Barrons -, întregul interviu fiind accesibil doar pentru abonaţii revistei. Aşadar, două inconveniente în verificarea informaţiei (text inaccesibil publicului larg, prin procedura de abonare, dar nici limba germană nu e chiar un avantaj!) pe care le speculează furnizorii de fake news pentru cititorii creduli în limba română. Prima preluare a textului, la trei zile de la postarea pe site-ul german, este făcută de site-ul basarabialiterară.com, al cărui conţinut media, la o privire sumară, practică un soi de naţionalism suspect, cu titluri-momeală, clickbait. Ei preiau primele două întrebări, exact atât cât poate fi verificat de oricine în site-ul german, fotografia generalului, apoi adaugă fantasmagorii care vor să pară ca fiind parte a interviului, dar sunt adăugiri suspecte prin conţinutul stupid, puse într-o limbă română contorsionată, dispărând întrebările jurnalistului german. Iată numai un singur exemplu: Multe persoane care nu sunt obişnuite azi să facă schimb de conversaţii altele decât pe reţele, şi care să nu le mai aibă, vor intra într-un stress FAZA ZOMBI (scris cu majuscule, în original, să-ţi ia ochii!, n.mea, F.Ş.) pe care îl vor realiza cu 5G şi aerosoli fumigeni pentru a inhiba proteina TOM 1. Întregul material este prezentat ca "informaţie-bombă"!

Textul acesta - care invocă "Noul Guvern mondial" (s-a schimbat "cel vechi", nu-i aşa?, şi nu aţi aflat!), spaima de 5G, dar şi "implantarea microcipurilor prin vaccinuri obligatorii" - aduce frecvent în discuţie "noua carantină din toamnă", la care se va apela pentru a bloca orice formă de comunicare, pentru că vom fi "închişi". Spaimă indusă abil cititorilor naivi în privinţa a ceea ce va urma.

E limpede pentru oricine, cred, că un general britanic responsabil, prezentat elogios de publicaţia germană, nu poate vorbi în aceşti termeni. Cititorul e păcălit. Sursa e indicată, o poate verifica (primele întrebări există!), dar nu are acces la interviu în integralitatea sa, aşa încât trebuie să se mulţumească, din nefericire, cu un rezumat, un text imbecil în limba română, crezându-i pe redactorii obscurului site "basarabean".

A doua zi, 27 mai, intră în scenă site-ul românesc bpnews.ro, unde, sub semnătura Izabelei Stănescu, sunt preluate ideile vehiculate în prima "propunere" în limba română a "zicerilor" generalului britanic. Aici, limba română e acceptabilă pentru o ştire credibilă, sunt adăugate ingredientele fake news-ului, zicerea cu "ocuparea unei ţări europene în 14 zile" (dar scoasă din contextul interviului şi reinterpretată fantezist de jurnalista Stănescu) şi, bineînţeles, "Noul Guvern Mondial" care vrea să interzică accesul la reţelele sociale. Însă Izabela e inventivă, adaugă şi ea propriile-i minciuni. "Nu aţi văzut - zice ea - cum au dat poliţiştii buzna în casele oamenilor?" "Aţi fi văzut asta, fără reţelele sociale?" Şi îşi întăreşte afirmaţiile invocând celebrul scandal de la Kaufland despre pretinsul refuz al "termoscanării" şi îmbrâncirea unui "bătrân", pus la cale de doi indivizi şi demontat deja ca un film prost, menit să dezinformeze şi să inflameze opinia publică pentru a refuza măsurile luate de autorităţi. Vă imaginaţi, probabil, că Izabela Stănescu nu a aflat încă despre deconspirarea acestui fake news? Sau îl aduce iarăşi în atenţie, interesat, doar pentru aceia care nu au urmărit jalnicul "incident" şi nici devoalarea scenariului pus la cale în faţa unui magazin Kaufland? A doua variantă este mult mai apropiată de adevăratele sale intenţii.

La 3 iunie, publicaţia electronică art-emis.ro, păstorită de colonelul (ret) Ion Măldărescu, oferă publicului aceleaşi minciuni, chipurile cu intertitlurile redacţiei (preluate, zice colonelul Măldărescu, din corpul interviului oferit de generalul britanic, ceea ce este o minciună!) şi rostogoleşte aceleaşi inepţii despre care am amintit (inclusiv "zombii"!), oferind o variantă "profesionistă" (cu indicarea sursei originale, chiar cu link, să nu vă obosiţi să căutaţi interviul în site-ul Der Spiegel!), cu alte explicaţii "docte", în note de subsol (la ceva ce nici nu e pomenit în textul german!).

Această variantă începe să circule şi să fie distribuită printre militari, prin mesageria Facebook sau Whatsapp. Textul este preluat de flux.md (şi alte două site-uri cu terminaţia .md, Republica Moldova), sursazilei.ro, bucovinaprofundă.com, cu indicarea site-ului art-emis.ro.

În fine, închei "arheologia" virtuală a cazului cu preluarea, din nou, de prima sursă, basarabialiterară.com, la 9 iunie, a variantei "profesioniste" propusă de art-emis.ro şi colonelul în retragere Măldărescu, cu scopul vădit de a resuscita minciunile iniţiale, de a induce panica în rândul populaţiei, de data aceasta informaţiile fiind preluate dintr-un site românesc cu aparenţa credibilităţii.

Graţie jurnalistului Robert Schwartz, şeful redacţiei Deutsche Welle în limba română, prin intermediul realizatorului de emisiuni de la Radio România Actualităţi, Gabriel Basarabescu, am reuşit să intru în posesia inteviului integral acordat publicaţiei Der Spiegel de generalul britanic Richard Barrons, pentru a putea confrunta originalul german cu textele rostogolite interesat în limba română de diverse site-uri, demontând acest penibil fake news. În acest text apar pasaje care nu au nicio legătură cu interviul original, arată Robert Schwartz. Cine cade în capcana unor asemenea manipulări este singur de vină şi nu s-a informat cât trebuie. Îşi poate închipui cineva că un general britanic poate vorbi în acest fel? Acest fenomen al conspiraţionismelor este extrem de prezent. Eu cred că noi am greşit, în ultima vreme, socotind conspiraţionismele un fenomen de nişă. Or, iată că industria care produce teorii de masă conspiraţioniste este omniprezentă. Teoriile de acest gen au scopul de a genera panică şi neîncredere în autorităţi. Această propagandă este dirijată împotriva alianţelor României, a drumului european democratic al României, a spus Schwartz în interviul acordat Radio România Actualităţi.

Fiţi atenţi la ceea ce distribuiţi şi apelaţi la surse de încredere pentru informarea voastră corectă!

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Gşseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers