Fake news-urile săptămânii

Maior Bogdan Oproiu
Observatorul Militar Nr.21/2020


Trecem printr-o perioadă dificilă; mai mult închişi în casă, cu fonduri diminuate, unii rămaşi fără serviciu, neştiind ce ne aşteaptă în viitorul apropiat. Dar, într-o lume plină de informaţii contradictorii, disponibile la un clic distanţă, ce putem să facem? Ne adaptăm! Doar că adaptarea poate însemna şi acceptarea iar apoi promovarea unor minciuni care, prin repetare şi înmulţire, ajung să ne afecteze pe toţi. Sunt câteva motive, identificate de psihologi, care ne predispun să acceptăm, la un moment dat, orice informaţie falsă ca fiind adevărată, indiferent cât de grosolană este minciuna pe care o promovează, tocmai din nevoia de certitudini pe care o resimţim fiecare dintre noi.

În săptămâna ce a trecut, unul din subiectele alarmiste care au suscitat discuţii şi au dus la dezinformări în spaţiul public a fost legat de măsurarea temperaturii la intrarea în supermarketuri. Site-ul misreport.ro, care analizează fake news-urile şi dezinformările din spaţiul public românesc, aduce în discuţie o postare de pe Facebook, a unui chirurg plastic, medicul Adina Alberts, care a fost distribuită de peste 2.000 de oameni doar de pe pagina ei, şi în care aceasta îşi exprimă dezacordul cu privire la verificarea temperaturii, afirmând: Şi nu pentru că ar fi nocivă tehnologia minim invazivă bazată pe raze infraroşii (exact ca la telecomandă), deşi eu nu mi-aş lasă niciodată copilul în bătaia telecomenzii... Mă rog, asta este altă discuţie, pentru că dacă ţi se ia temperatura în acest mod, de 10 ori pe zi, vreo câteva sute de zile la rând, nu mai e chiar un nimic. Afirmaţia nu face diferenţa între modalitatea de funcţionare a telecomenzii, care emite lumină infraroşie şi termometru cu infraroşu, care preia radiaţia infraroşie transmisă de corpul uman şi o transformă în căldură, pe care o exprimă apoi în valori de temperatură. Ca să ştiţi, lumina soarelui este compusă din radiaţie termică ce este mai mult de jumătate radiaţie infraroşie. Un simplu bec converteşte 10% din energia electrică în lumină vizibilă şi 90% în radiaţie infraroşie. Dacă becul nu ne omoară, nici verificarea temperaturii, chiar luată de 10 ori pe zi, vreo câteva sute de zile la rând, nu ne va ucide. Deşi, de ce ar merge cineva la supermarket de 10 ori pe zi, e greu de înţeles…

Un alt medic generalist de profesie, politician de fapt, Cătălin Rădulescu, afirmă că prin termoscanare se accesează toate datele personale. Dovadă că afirmaţiile sale sunt făcute fără acoperire este şi faptul că deputatul face confuzie între termoscanare şi măsurarea temperaturii. De-a lungul timpului, politicianul a mai făcut afirmaţii controversate, cum ar fi ameninţările cu utilizarea unei "mitraliere AKM" împotriva unor demonstranţi. Deputatul a fost suspendat din propriul partid timp de şase luni pentru acea afirmaţie. Tot el a fost condamnat definitiv, în decembrie 2016, de instanţa supremă, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţii financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia. Nivelul de credibilitate al celor care emit teorii publice ar trebui să fie mereu analizat în mintea noastră atunci când le promovăm ideile.

O altă ştire falsă care s-a viralizat prin intermediul site-ului incorectpolitic.com afirmă că Organizaţia Mondială a Sănătăţii i-ar fi oferit preşedintelui Madagascarului 20 de milioane de dolari pentru a otrăvi un produs din plante pe care acesta îl promovează ca remediu pentru Covid-19. Ştirea, pornită de la un ziar din Tanzania, a fost dezminţită chiar de purtătorul de cuvânt al preşedintelui Madagascarului. Articolul din site-ul amintit oferă un link către site-ul https://www.worldometers.info/coronavirus/ pe care-l aduce ca martor la eficacitatea "remediului" prin faptul că în insula din estul Africii nu a murit nimeni de Covid. Am accesat site-ul worldometers şi am descoperit că şi în Madagascar sunt bolnavi de coronavirus şi au murit oameni din această cauză. O minciună, aşadar, completată cu alte minciuni. Totul este uşor de demontat, dacă avem răbdarea şi timpul necesare verificării informaţiilor de acest fel. Şi această ştire este preluată tot pe pagina de Facebook a medicului estetician amintit mai sus.

În Republica Moldova, există două mitropolii. Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM), aflată sub jurisdicţia Patriarhiei Moscovei, este una dintre ele, iar cealaltă este Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Române. BOM are şi ea o parte de contribuţie în răspândirea fake news-urilor pornite din Rusia. Într-o scrisoare trimisă autorităţilor de mitropolitul Vladimir, conform Radio Europa liberă, acesta îl acuză, în ton cu dezinformarea din ultimele două luni, pe Bill Gates, de a fi principalul responsabil pentru crearea tehnologiei de microcipare a populaţiei prin intermediul unui vaccin care să introducă în trup nanoparticule care reacţionează la undele transmise de tehnologia 5G şi permit sistemului să îl controleze pe om de la distanţă. Prelatul îl acuză pe Bill Gates de moartea a jumătate de milion de copii în India, în urma vaccinării – fireşte, o minciună grosolană. De numele lui Bill Gates se leagă o întreagă campanie de dezinformare, care, de curând, a inclus-o şi pe soţia sa, Melinda Gates. Un site rusesc, analizat de euvsdisinfo.eu, promovează, în mai multe articole, imaginea Melindei Gates ca fiind satanistă, pe motiv că ar fi purtat un crucifix cu capul în jos, la un interviu televizat la care a participat de curând. Ca urmare a articolelor de acest fel, traficul pe site-ul rusesc a crescut de peste 400 de ori, spune site-ul Uniunii Europene care deconspiră cele mai răspândite fake news-uri care circulă în UE.

Un studiu publicat la 15 aprilie de o reţea online de activism global, AVAAZ (https://secure.avaaz.org/campaign/en/facebook_coronavirus_misinformation/), după monitorizarea timp de două luni a reţelei sociale Facebook, afirmă că dezinformări periculoase în legătură cu coronavirusul au fost distribuite de 1,7 milioane de ori şi vizualizate, estimativ, de 117 milioane de oameni. Asta doar ca să ştiţi la ce să vă aşteptaţi. Este bine să urmăriţi site-uri care vă oferă informaţii corecte şi să le trataţi cu circumspecţie pe acelea care şi-au făcut un obicei din a prezenta minciuni sau jumătăţi de adevăr ambalate într-o avalanşă de minciuni.

Nu putem funcţiona prea mult timp bine, dacă nu ştim ce ne rezervă ziua de mâine. Angoasa pe care ne-o creează necunoscutul ne copleşeşte. Avem nevoie de sens şi de o explicaţie cât de cât logică pentru orice eveniment, chiar produs întâmplător. Apoi, mulţi dintre noi nu au timp, nici răbdare pentru a studia în profunzime subiectele care apar zilnic în discuţie publică. Atunci suntem tentaţi să acceptăm prima explicaţie care ne ajută să tragem o concluzie cu privire la o problemă. Lipsa educaţiei este o altă variabilă în această ecuaţie. Informaţiile insuficiente pe care le avem ne fac să cădem uşor în plasa unor explicaţii care, pentru un cunoscător în domeniul respectiv, sunt pure aberaţii. Lipsa de educaţie este combinată şi cu tendinţa de a crede afirmaţii care sunt transmise într-un limbaj ceva mai complicat şi par a fi profunde. Validarea, măcar în parte, a propriilor credinţe şi idei este un alt motiv pentru care suntem dispuşi să acceptăm o teorie conspiraţionistă sau alta, fără să o mai trecem prin filtrul raţiunii. Nu în ultimul rând, lipsa de încredere în autorităţi, destul de accentuată la noi, ne face să ne îndoim sau să refuzăm informaţiile oficiale primite şi să acceptăm mai uşor orice altă variantă care o contrazice pe cea oficială.

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Gşseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers