Studii, articole şi rapoarte


Grija rușilor pentru avioanele F-16 din regiune. ”României i s-a impus literalmente achiziția”

Dezinformare: „Avioanele F-16 au fost literalmente impuse României și Bulgariei”

Kremlinul lansează ofensiva dezinformărilor și manipulărilor în războiul vaccinurilor

Pagina 17 din "Observatorul militar" Nr. 7 (24 februarie - 2 martie 2021)

Satiră şi iresponsabilitate în vreme de Covid-19

Pagina 9 din "Observatorul militar" Nr. 1/13 din 19 ianuarie 2021


Card image cap
Cum e făcut să " vorbească" în dodii, în limba română, un general britanic. Anatomia unui fake news

La 23 mai, ediţia electronică a săptămânalului german Der Spiegel publica un interviu...

Card image cap
O lecţie de dezinformare!

Există multe modalităţi de a crea şi propaga dezinformarea...

Card image cap
Top 10 cele mai stupide dezinformări în pandemie

Fiecare pasăre pe limba ei piere, spune un proverb românesc şi se pare că înţelepciunea strămoşilor este la fel de valabilă azi ca deunăzi...


Card image cap
Uniunea Europeană, la cură de dezintoxicare

Pandemia de coronavirus a fost însoţită de o boală chiar mai gravă decât virusul: intoxicaţia cu dezinformări intenţionate şi cu ştiri false. Valuri de informaţii se rostogolesc pe social media creând confuzie şi lipsă de încredere...

Card image cap
Intoxicare familială... cu fake news

Eram în maşină cu soţia şi, discutând dintr-una-ntr-alta, ajungem la Covid-19! Şi-mi zice...

Card image cap
Fake news-urile săptămânii

Trecem printr-o perioadă dificilă; mai mult închişi în casă, cu fonduri diminuate, unii rămaşi fără serviciu, neştiind ce ne aşteaptă în viitorul apropiat. Dar, într-o lume plină de informaţii contradictorii, disponibile la un clic distanţă, ce putem să facem?


Card image cap
Dan Dungaciu, sociolog: Singurul cuvânt dat de Rusia patrimoniului internaţional este "dezinformaţia"

Ameninţarea dezinformărilor ruseşti în România şi efectele acestui tip de acţiuni asupra coeziunii structurilor europene şi euroatlantice sunt mai mari ca oricând....

Card image cap
România, în prima linie a războiului cu dezinformările Kremlinului

Autorităţile de la Bucureşti au avertizat Bruxellesul asupra necesităţii unei coordonări eficiente şi rapide între statele membre şi în relaţia acestora cu instituţiile europene...

Card image cap
Nu ne "fură" nimeni restaurantul militar de la Cercul Militar Naţional şi nici nu "se desfiinţează"!

O ştire de senzaţie a făcut turul presei scrise şi online, cu titluri care mai de care mai fanteziste: Iată cum răsplătesc politicienii pe eroii armatei...


Card image cap
Moscova, ofensivă hibridă pentru vaccin în plină pandemie

În ultimii ani, Federaţia Rusă şi-a intensificat atacurile hibride la adresa statelelor membre ale Uniunii Europene şi ale Alianţei Nord-Atlantice. Prilejul oferit de pandemia Covid-19 a determinat Kremlinul să-şi amplifice eforturile de destabilizare a democraţiilor occidentale, folosindu-se de un arsenal complex...

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Gşseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers