România, în prima linie a războiului cu dezinformările Kremlinului

Marius Bâtcă
Observatorul Militar Nr.17/2020


Autorităţile de la Bucureşti au avertizat Bruxellesul asupra necesităţii unei coordonări eficiente şi rapide între statele membre şi în relaţia acestora cu instituţiile europene, precum şi a unei comunicări publice adecvate care să permită combaterea acţiunilor de dezinformare şi informarea corectă a cetăţenilor şi a mediului de afaceri, în plină criză provocată de pandemia Covid-19. În România, mai multe publicaţii electronice au fost suspendate, din cauza răspândirii de fakenews de provenienţă rusească. În acelaşi timp, Serviciul Român de Informaţii trage un semnal de alarmă legat de siguranţa datelor bancare. Secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Iulia Matei, a participat, în cursul săptămânii trecute, la reuniunea informală a miniştrilor şi secretarilor de stat pentru afaceri europene din statele membre ale Uniunii Europene, care s-a desfăşurat prin sistem video-conferinţă, informează Ministerul Afacerilor Externe. Oficialul român a subliniat necesitatea comunicării eficiente a măsurilor adoptate la nivel UE şi asupra competenţelor care revin instituţiilor europene în gestionarea crizei actuale, provocate de noul coronavirus. De asemenea, secretarul de stat român a arătat că respectarea valorilor şi drepturilor fundamentale, precum şi solidaritatea între statele membre, contribuie, cu atât mai mult în contextul unei situaţii de criză, la menţinerea relevanţei şi valorii-adăugate a Uniunii Europene. Potrivit MAE, reuniunea a fost dedicată discutării măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene şi de statele membre pentru gestionarea crizei generate de pandemia Covid-19, inclusiv sub aspectul schimbului de bune practici între statele membre în gestionarea crizei.

Avertismentul României vine în contextul în care, la nivel comunitar şi aliat transatlantic, se amplifică eforturile de combatere a dezinformărilor care au scopul de a panica populaţia şi de a slăbi încrederea în măsurile adoptate de autorităţile competente, prin intermediul bombardării cu ştiri cu tentă conspiraţionistă, lipsite de orice fundament ştiinţific şi, de cele mai multe ori, în afara logicii bunului-simţ.

Amplificarea teoriilor conspiraţioniste

Uniunea Europeană a identificat multiplicarea în manieră coordonată şi o convergenţă trilaterală a narativelor de dezinformare promovate de China, Iran şi Federaţia Rusă privind pandemia de coronavirus. Potrivit unui document intern comunitar, citat de Radio Europa Liberă şi datat 20 aprilie, Rusia şi, într-o mai mică măsură, China continuă să amplifice teorii conspiraţioniste ţintite pe publicul european, dar şi pe cel din vecinătatea apropiată, cum ar fi Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. Surse oficiale ruse şi media de stat desfăşoară, în continuare, o campanie coordonată menită să afecteze Uniunea Europeană şi răspunsul în situaţii de criză şi să împrăştie confuzie privind implicaţiile SARS-CoV2 asupra sănătăţii. Cea mai mare parte a conţinutului identificat ca fiind fals şi puternic înşelător persistă pe reţelele sociale, cum ar fi Facebook sau Twitter, indiferent de limbile folosite, căpătând aspect viral, chiar dacă, deja, fusese demontat de autorităţi şi marcat ca atare de instituţiile de avertizare locale. Documentul a fost redactat de divizia de comunicare strategică a Serviciului European de Acţiune Externă, reprezentând o continuare a raportului precedent din luna aprilie.

Site-uri pline de fakenews, suspendate de ANCOM Mai multe site-uri din România au fost închise de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), ca urmare a faptului că, prin publicarea unor serii de articole, au răspândit informaţii false cu privire la pandemia de Covid-19. Măsura a fost luată în conformitate cu prevederile Decretului de prelungire a stării de urgenţă pe teritoriul României nr. 240/2020, care menţionează, printre altele, că: Furnizorii de servicii de găzduire şi furnizorii de conţinut sunt obligaţi ca, la decizia motivată a Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, să întrerupă imediat, cu informarea utilizatorilor, transmiterea într-o reţea de comunicaţii electronice ori stocarea conţinutului, prin eliminarea acestuia la sursă, dacă prin conţinutul respectiv se promovează ştiri false cu privire la evoluţia Covid-19 şi la măsurile de protecţie şi prevenire.

Printre site-urile închise pentru răspândirea de fakenews se numără: stiridemoment.ro; breackingnews.xyz; romania-veche.ro; bpnews.ro; justitiarul.ro şi ortodoxinfo.ro. Cel din urmă nu are nicio legătură cu Biserica Ortodoxă Română şi s-a făcut remarcat, chiar şi înainte de pandemie, prin răspândirea dezinformărilor dictate de la Moscova. După cum se poate observa, chiar şi numai din seria de titluri, site-urile menţionate au selectat şi preluat trunchiat declaraţii şi informaţii pe care, potrivit Grupului de Comunicare Strategică şi ANCOM, le-au titrat în formulări şi exprimări alarmiste, menite să genereze panica în rândul cetăţenilor. Astfel, au fost diseminate următoarele titluri false: Se închid de luni Kaufland, Auchan, Metro, Carrefour şi Lidl; ATENȚIE: TRUC & ÎNŞELĂCIUNE SAU ANTENELE 5G ŞI COVID?; Europe Defender 20 sau începuturile unui nou război mondial?; Adevărul din spatele virusului: Armata americană şi Defender Europe 20 etc.

Însă, una dintre cele mai grave dezinformări a venit prin intermediul site-ului ortodoxinfo.ro, care a titrat: Se pregăteşte omorârea pensionarilor în lagăre de concentrare şi exterminare. În mod evident, astfel de titluri sunt false şi nici nu au legătură cu deciziile anunţate oficial de entităţile la care fac referire. Iar potrivit Grupului de Comunicare Strategică, diseminarea unor astfel de fakenews poate genera comportamente sociale neadecvate şi disproporţionate cu situaţia reală.

Recomandările specialiştilor

Recomandăm verificarea conturilor bancare pentru a depista eventualele accesări neautorizate. În cazul în care aveţi suspiciuni de infectare a dispozitivului mobil, sunt indicate următoarele măsuri: resetarea dispozitivului prin revenire la setările din fabrică şi schimbarea credenţialelor pentru autentificarea în dispozitiv şi în aplicaţii. Preventiv, pentru a asigura securitatea dispozitivelor mobile, este recomandată evitarea accesării link-urilor sau a ataşamentelor provenite din surse necunoscute, se precizează în avertismentul Serviciului Român de Informaţii.

Capacitatea de apărare a NATO, neafectată

În ciuda încercărilor Moscovei de a transforma criza coronavirusului într-o criză de securitate, pandemia provocată de Covid-19 nu a diminuat capacităţile Alianţei Nord-Atlantice de a se apăra.

Concluzia aparţine secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi preşedintelui polonez, Andrzej Duda, care au discutat săptămâna trecută, într-o videoconferinţă. Pandemia nu are niciun efect asupra capacităţilor noastre de apărare şi descurajare. (...) Polonia şi celelalte ţări din NATO se pot simţi deplin protejate de sistemul aliat, a declarat, ulterior, Krzysztof Szczerski, şeful de cabinet al preşedintelui polonez. Potrivit sursei oficiale citate, Andrzej Duda şi Jens Stoltenberg au dezbătut şi chestiuni legate de fakenews, în această criză, cei doi afirmând că una dintre sarcinile actuale ale NATO este combaterea dezinformării despre pandemie. Potrivit părţii poloneze, în afară de ameninţarea epidemiologică, asistăm astăzi şi la tentative de a trage avantaje de pe urma situaţiei actuale pentru a răspândi informaţii false ce subminează Alianţa, securitatea ţărilor individuale, în scopul reducerii moralului NATO.

De asemenea, tot în cursul săptămânii trecute, ministrul apărării din Lituania, Raimundas Karoblis, a anunţat că a primit un e-mail fake, în care se anunţa retragerea forţelor Alianţei Nord-Atlantice din ţara sa, transmite Agerpres. Mesajul, trimis în numele secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost expediat şi la unele publicaţii şi televiziuni lituaniene, precum şi unor oficiali de la sediul Alianţei din Bruxelles. Este o nouă încercare de a transforma criza coronavirusului într-o criză de securitate, a afirmat oficialul lituanian. Această informaţie falsă urmăreşte discreditarea aliaţilor NATO şi organizaţia însăşi, a adăugat Raimundas Karoblis.

O unitate multinaţională, formată din circa 450 de militari şi condusă de Germania, este staţionată la baza militară Rukla din centrul Lituaniei, în cadrul eforturilor vizând asigurarea flancului estic al NATO. Armata lituaniană a menţionat că au fost constatate, în ultimele luni, o serie de tentative consecvente de a răspândi informaţii false legate de pandemia de Covid-19, generată de noul coronavirus SARS-CoV-2. De altfel, focarul de coronavirus din rândul trupelor NATO din Lituania a fost lichidat complet, a declarat, la 24 aprilie, ministrul apărării Raimundas Karoblis. Peste 20 de militari de la baza Rukla din centrul Lituaniei au fost infectaţi cu noul coronavirus. Printre cei testaţi pozitiv s-au aflat şi militari germani. Anterior, în cursul acestei luni, şase soldaţi germani infectaţi cu noul coronavirus au fost repatriaţi pe cale aeriană, din Lituania. Anterior, Germania şi Croaţia au trimis personal medical suplimentar în Lituania, în cadrul eforturilor aliate de luptă cu pandemia.

SRI: În plină pandemie Covid-19, campanie de furt de date bancare

În contextul asociat pandemiei de SARS-CoV-2 a fost identificată o campanie de distribuire de malware care vizează furtul de credenţiale bancare de pe terminalele mobile ale utilizatorilor, anunţă Serviciul Român de Informaţii. Din punct de vedere tehnic, acţiunea ilicită are la bază distribuirea unui mesaj tip text care conţine o versiune nouă a troianului Cerberus Android Banker. Mesajul este redactat în limba română şi invită utilizatorii să acceseze un link pentru descărcarea de informaţii privind SARS-CoV2. Sintagma utilizată în conţinutul mesajului este Detalii secrete! (Covid-19).

Link-ul iniţiază descărcarea unui fişier denumit File.apk) care infectează cu respectivul troian dispozitivele mobile cu sisteme de operare Android, versiunile cuprinse între 4.0 şi 10. Funcţionalităţile Cerberus Android Banker împiedică atât detectarea acestuia de serviciul Play Protect specific Android, cât şi dezinstalarea ulterioară a aplicaţiei de utilizator. Principalul pericol este acela că troianul oferă acces ilicit la date din aplicaţiile bancare. De asemenea, Cerberus Android Banker poate extrage date despre aplicaţiile de mesagerie şi poştă electronică instalate pe dispozitivul vizat (spre exemplu, Telegram, WhatsApp sau Gmail), precum şi jurnalizarea apăsărilor de taste şi exfiltrarea datelor astfel obţinute. Acesta permite de asemenea colectarea şi redirecţionarea SMS-urilor şi a poştei electronice, efectuarea sau redirecţionarea de apeluri, colectarea listei de contacte şi a istoricului apelurilor, precum şi monitorizarea locaţiei dispozitivului.

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Gşseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers