Top 10 cele mai stupide dezinformări în pandemie

Maior Bogdan Oproiu
Observatorul Militar Nr.30/2020


Fiecare pasăre pe limba ei piere, spune un proverb românesc şi se pare că înţelepciunea strămoşilor este la fel de valabilă azi ca deunăzi. Probabil că avem autodistrugerea în gene şi asta mi s-a părut evident urmărind imaginile dintr-un reportaj TV din weekend, de pe litoralul românesc. Înghesuială ca în piaţa Obor în vremurile bune, protecţie deloc şi miştocăreală cât cuprinde. Sper că va funcţiona pentru tânărul care îşi "hidrata", după propriile-i spuse, gâtul cu bere, motiv pentru care nu credea că el s-ar putea infecta cu Covid-19.

Probabil că tânărul în cauză este un avid consumator de ştiri online din perioada de dinainte de starea de alertă din România, pentru că pe la sfârşitul lunii februarie a circulat o dezinformare asemănătoare care spunea că "Metoda de prevenire a infecţiei cu coronavirus este să vă menţineţi gâtul umed. Odată ce membrana din gât va fi uscată, virusul vă va invada corpul în 10 minute". "Informaţia" era atribuită chiar Ministerului Sănătăţii, a circulat şi a fost distribuită masiv online şi textul ei complet spune chiar aşa: "Notificarea de urgenţă a ministerului Sănătăţii cu ordin al ministrului nr.198/22.02.2020 către public privat şi către toţi cetăţenii României în Regim de urgenţă care de această dată arată că focarul de gripă Coronavirus este foarte grav şi fatal şi precizează că în perioada imediat următoare posibil să ajungă şi în România! Nu mai există leacuri odată ce sunteţi infectat. Răspândirea sa din China în diferite ţări este foarte rapidă, generală şi de masă !!! Metoda de prevenire este să vă menţineţi gâtul umed, nu lăsaţi gâtul să se usuce nici o clipă. Astfel, nu vă ţineţi setea, deoarece odată ce membrana din gât vă va fi uscată, virusul vă va invada în corp în decurs de 10 minute. Bea 50-80cc apă caldă sau ceaiuri antigripale, 30-50cc pentru copii, în funcţie de vârstă. De fiecare dată când simţi că gâtul este uscat, nu aşteptaţi, ţineţi apa în mână. Nu bea mult odată, deoarece nu ajută, ci continuă să menţineţi gâtul umed." De asemenea, se recomandă evitarea prăjelilor, dar şi a mâncărurilor picante. Sfaturile, bune de urmat, de altfel, pentru o viaţă sănătoasă, nu ajută, după cum sper că ştiţi, la evitarea infectării cu virusul SARS-Cov-2. Ministerul sănătăţii a intervenit de atunci şi a precizat că aceste măsuri nu sunt valide, rugând populaţia "ca toate informaţiile despre această situaţie să fie preluate de pe site-urile oficiale". Cât impact a avut rugămintea ministerului, n-are rost să mai vorbim...

Atac la apărare

Şi Ministerul Apărării Naţionale a fost vizat de dezinformări, chiar la începutul stării de alertă. Camarazii noştri care lucrează la Social Media în MApN au reacţionat pe pagina de Facebook a ministerului la o "informaţie" care a fost transmisă în special prin WhatsApp şi care spunea: "În această seară, de la ora 23:00, nimeni nu va putea fi pe stradă, închide uşile şi geamurile. 5 elicoptere ale Forţelor Aeriene vor pulveriza dezinfectantul ca parte a protocolului pentru eradicarea coronavirusului." Informaţia a fost distribuită în multe zone ale ţării, municipalităţile alăturându-se eforturilor MApN de a dezminţi fake news-ul? Dar vorba aceea: Un prost aruncă o piatră în apă şi zece înţelepţi se chinuie să o scoată. Oricum, MApN a reacţionat rapid şi a transmis pe reţelele sociale dezminţirea: "Vă semnalăm o informaţie falsă, distribuită pe reţeaua WhatsApp: Un avertisment cu privire la o aşa-zisă misiune a Forţelor Aeriene române, prin care elicoptere militare ar urma să pulverizeze deasupra Municipiului Bucureşti substanţe dezinfectante. Autorul acestei dezinformări cere populaţiei să nu deschidă uşile şi ferestrele pe timpul acestei nopţi. Această informaţie este în totalitate falsă, Forţele Aeriene nu au primit o asemenea misiune. Elicopterele din dotarea Armatei României nu dispun, la acest moment, de capabilităţi tehnice care să permită dispersarea/pulverizarea de substanţe lichide în aer. Reiterăm rugămintea de a vă informa doar din surse oficiale." Şi managerii WhatsApp au reacţionat în această perioadă, înţelegând potenţialul manipulator al aplicaţiei şi, în cazul mesajelor "highly forwarded", retransmise mult, au redus posibilitatea retrimiterii la un singur utilizator odată, pentru a minimiza răspândirea dezinformării.

Tot armata a fost vizată de un alt mesaj, şi el destul de răspândit, care prezenta fotografia modificată a unui vagon de tren de tipul celor care transportă combustibil, pe care era scris Covid-19 şi despre care se spunea că a fost utilizat pentru a aduce noul coronavirus în ţară. Poate părea amuzant şi capcană pentru "creduli", dar mesajul a avut suficient de mulţi distribuitori pentru a se viraliza. "Priviţi cum virusu este adus in tari de armata si nicidecum dus de oameni trecand vreo granita (emoticoane) astia vor sa ne omoare si sa creeze panica va incepe exterminarea rasei umane de jos si de mijloc.ne sigileaza in case ca apoi sa deverseze virusul direct unde trebuie de aceea aceasta carantina si izolare ca sa nu vedem cum aduc virusul ei." Ei bine, da, chiar şi această postare şi-a găsit loc pe Facebook şi a avut adepţii ei. Probabil că doar cea mai proastă armată din lume şi-ar marca vagoanele cu "Covid-19", ca să nu le confunde cu alea care transportă "HIV", "SIFILIS" şi, eventual "PROSTIE", ca să le "deverseze" unde vor ei. Seamănă cu narativele de la Revoluţie, cu "teroriştii care otrăveau apa" peste tot; se pare că această rană nu s-a vindecat încă...

Lămâia, aliment sau tratament?!

Lămâia pare să aibă cel mai tare marketing din lume pentru că a fost promovată de-a lungul timpului ca tratament pentru cele mai diverse boli, de la cancer, la... Covid-19, desigur. Panica alimentară din luna martie a golit rafturile supermarket-urilor şi de lămâi, promovate online ca leac sigur, băute cu apă caldă, dar şi fierbinte, de la "expert" la "expert". "Tăiaţi lămâia în trei părţi puneţi-o într-un pahar, apoi turnaţi apă fierbinte peste, transformând-o astfel în apă alcalină. Trebuie băută în fiecare zi", explica cineva care se numea Laila Ahmadi, "profesor doctor la Facultatea de Ştiinţe Medicale, din cadrul Universităţii Zanjan." "Profesorul Chen Horin" de la inexistenta "Universitate Militară din Beijing" recomanda şi el lămâia, neapărat feliată şi băută cu apă caldă, pentru evitarea infectării cu noul coronavirus. Atât de răspândite pe Facebook au fost aceste posturi legate de "utilitatea" lămâii, că au ajuns cunoscute şi în afara României. Site-ul american Buzzfeed a vorbit cu experţi de la Facebook, care au spus că multe postări legate de "experţii" chinezi au fost scoase din news feed-urile româneşti. Partea bună este că şi spaniolii sunt citaţi în cadrul aceluiaşi articol ca făcând parte din acelaşi grup de entuziaşti ai tratamentului cu lămâie. E bine să ştii că nu eşti singur pe lumea asta...

Avem cel mai dezvoltat sistem medical din lume!

Tot legat de faptul că suntem speciali, o "ştire" promovată în online s-a referit la minunile pe care le-ar fi făcut "Polidinul", dacă ar mai fi fost produs de Institutul Cantacuzino. Şi cum acesta a intrat de doi ani în subordinea MApN, desigur că au fost "citaţi" experţi militari: "Medici de renume spun că Polidinul este medicamentul care poate distruge coronavirusul, însă surse militare române confirmă că nu sunt lăsaţi să producă din nou. România ar putea câştiga miliarde de dolari dacă ar putea să scoată pe piaţă bătrânul Polidin, ca să nu mai vorbim de prestigiul naţional." Sigur, nici "medicii de renume", nici "sursele militare române" nu sunt numite, pentru că o dezinformare nu aşa se face!

Dar "Polidinul" nu se mai produce, aşa că tot noi am descoperit şi primul vaccin împotriva noului tip de coronavirus. Chiar aşa a apărut la televizor, încă din 25 martie, "ştirea" pe care a venit să o susţină şeful clinicii OncoGen din Timişoara. La fel a apărut şi pe pagina de FB a clinicii: "Zi importantă pentru OncoGen: avem Vaccinul (echivalentul a 1000 de doze). Astăzi începem testele. #Vaccine #Romania #VaccineRomania #Covid19Vaccine #VaccineOncoGen". Televiziunile senzaţionaliste abia au aşteptat să-l aibă invitat în emisiuni pe imunologul Virgil Păunescu şi afirmaţiile sale au fost preluate de multe site-uri serioase de ştiri. Din păcate, aşa cum se vede acum, la sfârşitul lunii iulie, "Avem vaccinul!" este cel puţin o afirmaţie hazardată, ca să nu-i zic dezinformare pur şi simplu. Oricum, o afirmaţie falsă care a dat speranţe false şi e posibil să fi provocat şi alte efecte adverse, pentru că, nu-i aşa, dacă ai deja vaccinul, ce rost mai are să respecţi alte măsuri de prevenire a îmbolnăvirii?!

Dar pentru că vaccinul nu a apărut încă, lumea moare de Covid-19. Sau nu-i chiar aşa?! Bineînţeles că teoria conspiraţiei se manifestă în toate felurile şi o perioadă, cu "sprijinul" nemijlocit al unor televiziuni, a circulat şi dezinformarea conform căreia statul plătea diverse sume de bani - 3.000 de lei era cifra cel mai des avansată - rudelor unor persoane decedate în perioada stării de alertă, pentru a declara că decesul fusese cauzat de Covid-19, când, de fapt, alta ar fi fost cauza. Într-un singur caz, publicat într-un ziar din Botoşani, apăreau şi nume ale unor persoane care ar fi fost implicate într-o astfel de tranzacţie. O jurnalistă de la Libertatea i-a contactat pe şeful de post, şefa DSP Botoşani, viceprimarul localităţii de unde era soţia celui decedat, o purtătoare de cuvânt a Ministerului Sănătăţii şi pe managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta, demonstrând falsitatea afirmaţiilor pe motiv că rudele nu semnează certificatul de deces, metodologia DSP nu presupune deplasarea la domiciliul decedaţilor, angajaţii DSP au legitimaţie de serviciu, DSP nu câştigă mai mulţi bani dacă sunt mai mulţi decedaţi de Covid şi nici remuneraţiile suplimentare ale personalului medical care lucrează cu pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2 nu depind de numărul pacienţilor sau al decedaţilor.

Suntem unici, dar n-avem noroc...

Cu toate că ne căutăm mereu suflete pereche, ne şi place să fim unici. Asta se întâmplă şi la nivel de naţiune şi de aceea putem să înghiţim pe nerăsuflate tot felul de predicţii făcute de Baba Vanga, Nostradamus sau orice alt mistic care ne spune că suntem speciali. Bine, de cele mai multe ori nici nu avem nevoie de mistic; ajunge să scrie cineva că ar fi spus altcineva cât de speciali suntem ca să credem. De aceea nici nu trebuie să ne temem de Covid-19 sau de orice altceva ar putea să sperie omenirea. România este protejată de Dumnezeu, a fost o altă "minune" care a apărut în mediul virtual, la începuturile stării de urgenţă, atunci când măsurile de izolare şi distanţare au făcut ca numărul de cazuri de persoane infectate şi decesele cauzate de Covid-19 să fie mult mai mici în comparaţie cu multe alte state: "In mod special, Sundar Singh s-a ocupat si de rolul României in "vremurile de pe urma". El a avut o clarviziune ca Romania e protejata de Fecioara Maria si ca in tribulatii va fi ferita de raul absolut. Sa ne amintim ca si Papa Ioan Paul al II-a a numit Romania "Gradina maicii Domnului", o tara binecuvantata, cu un popor crestin. Ne uitam acum ca in Romania, desi exista cazuri de coronavirus, situatia e deocamdata tinuta sub control, nu este niciun mort (pana la ora la care scriem aceste randuri), iar daca situatia va degenera stim mcar ca tulpina de CoVID-19 care a fost "importata" in tara noastra este o mutatie de slaba putere. Asta in vreme ce in alte tari se inregistreaza foarte multi morti de la o zi la alta", scria într-un articol care a circulat pe internet. În pagina de Wikipedia dedicată lui Sadhu Sundar Singh se precizează că "profeţiile" acestuia cu privire la România au apărut după moartea lui, ar fi fost făcute prin intermediul unui discipol şi sunt chiar inspirate de propaganda legionară din anii celui de Al Doilea Război Mondial. Dar ce mai contează asta, dacă ne-a spus că suntem speciali şi nici nu luăm SARS-Cov-2...

Influencerii spun lucruri trăznite

Cei care au ieşit din starea de alertă cu viaţă, au avut de înfruntat o altă mare problemă. Termoscanarea. Bietul termometru a fost acuzat de tot felul de rele, de la a fi utilizat pentru a ne accesa datele personale, după cum spunea "deputatul mitralieră", Cătălin Rădulescu, până la a ne iradia cu infraroşu, după cum susţinea medicul Adina Alberts. Desigur, doamna doctor nu făcea nici măcar diferenţa între modalitatea de funcţionare a telecomenzii, care emite lumină infraroşie şi termometru cu infraroşu, care preia radiaţia infraroşie transmisă de corpul uman şi o transformă în căldură, pe care o exprimă apoi în valori de temperatură. Ca să ştiţi, lumina soarelui este compusă din radiaţie termică ce este mai mult de jumătate radiaţie infraroşie. Un simplu bec converteşte 10% din energia electrică în lumină vizibilă şi 90% în radiaţie infraroşie.

Dar părerile şi faptele sunt totuna la noi...

Reţele 5 G, care ne vor ajuta să transmitem informaţie cu viteză mai mare decât cele 4G, au fost un alt subiect de dezinformare. Nu doar la noi, ci cam peste tot în lume, aceste reţele au fost "acuzate" că ar transmite, pe lângă date şi noul coronavirus. Din fericire, viruşii nu se răspândesc prin undele radio sau prin reţelele mobile. Nu există nicio legătură între răspândirea coronavirus şi 5G. Putem deduce din simplul motiv că în multe ţări există doar coronavirusul, nu şi reţelele 5G. Dar, dacă eşti dispus să crezi aşa ceva, probabil nu doar cunoştinţele de fizică şi biologie îţi lipsesc iar acest articol oricum te va lăsa rece. Sper că nu de tot, nu de alta, dar prin citit încă nu am văzut niciunde că s-ar transmite Covid-19. Dar mai ştii...

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers