Uniunea Europeană, la cură de dezintoxicare

Marius Bâtcă
Observatorul Militar Nr.24/2020


Pandemia de coronavirus a fost însoţită de o boală chiar mai gravă decât virusul: intoxicaţia cu dezinformări intenţionate şi cu ştiri false. Valuri de informaţii se rostogolesc pe social media creând confuzie şi lipsă de încredere, cu mare potenţial de a afecta eficienţa măsurilor de sănătate publică. Site-uri care verifică veridicitatea informaţiilor, dar şi utilizatorii de social media, au raportat milioane de postări care dezinformează publicul. Din cauza faptului că tipul de virus este nou, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, autorităţile naţionale şi europene au nevoie de timp pentru a aduna informaţii despre felul în care acesta poate fi oprit. Prin urmare, nu a existat o consistenţă a informaţiilor de la început, cum era de aşteptat, creându-se un teren propice dezvoltării dezinformării şi poveştilor fantastice. Am stat toţi acasă, am avut mai mult timp pentru platforme sociale, ceea ce automat a condus la o viteză mai mare de răspândire a acestor "informaţii".

Nivelul dezinformării îngrijorează Uniunea Europeană care, de curând, a dat publicităţii o comunicare comună a Parlamentului European, Consiliului European (din care fac parte şefii statelor membre ale UE), Comisiei şi celor două comitete europene, social şi al regiunilor

Asistăm la o mobilizare rapidă şi cuprinzătoare a instituţiilor europene, lucru pe care nu-l vedem prea des.

Raportul prezentat la Bruxelles identifică provocările infodemiei de Covid-19 şi propune mai multe linii de acţiune. Infodemia - epidemia de dezinformare - este alimentată de neliniştile elementare ale oamenilor şi poate avea consecinţe foarte grave, spune raportul UE: poate determina oamenii să ignore recomandările oficiale de igienă publică şi să aibă un comportament riscant pentru sănătate sau poate avea chiar un impact negativ asupra instituţiilor democratice, societăţilor umane, dar şi asupra situaţiei economice şi financiare.

Pe lângă informaţiile false, pe care actori, interni şi externi, cu interese în subminarea credibilităţii şi democraţiei europene, le-au promovat intens în spaţiul social european, cu ameninţările menţionate deja, un alt risc la care au fost expuşi cetăţenii europeni au fost practicile necinstite, de la furturi de informaţii personale online la remedii miraculoase antivirus.

Raportul menţionează mai multe exemple de dezinformări care au creat cadrul complex al informaţiilor din timpul pandemiei:

• informaţii care nu au avut neapărat un caracter ilegal, de genul "spălatul pe mâini nu ajută" sau "Covidul îi afectează doar pe bătrâni", dar al căror potenţial efect negativ este la fel de mare, pentru că pot duce la ignorarea măsurilor de prevenţie;

• teorii ale conspiraţiei care pot afecta sănătatea oamenilor şi pot duce la nelinişti sociale şi violenţe publice; de exemplu miturile legate de influenţa antenelor 5G în răspândirea virusului, care au dus la distrugerea mai multor antene care nici nu erau utilizate în tehnologia 5 G;

• discursuri ale urii, care au pus pe seama unor grupuri etnice sau minorităţi naţionale răspândirea virusului;

• promovarea produselor miraculoase, fără certificare, prin tot felul de anunţuri pe platformele sociale;

• infracţiuni cibernetice, în care autorii s-au folosit de linkuri legate de Covid-19 pentru a răspândi programe informatice de tip malware;

• sigur, nu în ultimul rând, amestecul terţilor, în speţă Rusia şi China, care s-au angajat în campanii de dezinformare pentru a-şi îmbunătăţi propria imagine, pentru a submina democraţia şi a exacerba polarizarea socială.

Una din lecţiile învăţate din această criză este diferenţierea care trebuie făcută între tipurile de conţinut, fake news, dezinformare voită sau accidentală şi calibrarea răspunsului. Este important, spune raportul UE, să se facă diferenţa între conţinut ilegal al mesajului, aşa cum este el stipulat în lege şi conţinut care nu este ilegal, dar are impact negativ. De asemenea, este important de stabilit dacă scopul dezinformării este câştigul economic sau producerea unui rău intenţionat societăţii. Aici, UE se gândeşte la cetăţeni, aşa cum o face mereu, şi nu cataloghează ca dezinformare şi ca neînţelegere (misinformation) transmiterea de informaţii eronate în cercul familial sau de prieteni.

Odată cu evoluţia crizei de Covid-19, Uniunea Europeană trebuie să întreprindă acţiuni care să se adreseze problemelor descoperite, să înţeleagă şi să anticipeze viitoarele provocări. De exemplu, neînţelegerile şi dezinformarea în ceea ce priveşte un posibil vaccin împotriva Covid-19 vor continua să înflorească şi probabil vor face ca administrarea vaccinului să fie dificilă, precizează raportul amintit.

Problemele cărora UE doreşte să le răspundă până la finalul acestui an, şi pentru care face şi recomandări de acţiune, sunt: - întărirea comunicării strategice în interiorul şi în exteriorul Uniunii Europene; - o mai bună cooperare în cadrul UE; - cooperarea cu parteneri internaţionali şi terţi; - transparenţă sporită a platformelor online cu privire la dezinformare şi operaţiuni de influenţare; - asigurarea libertăţii de exprimare şi a pluralităţii dezbaterii democratice; - protejarea sănătăţii publice şi a drepturilor consumatorilor; - creşterea nivelului de conştientizare al cetăţenilor.

Referitor la acest aspect, UE a înţeles că a crescut cererea pentru puncte de vedere avizate, emise de cercetători, oameni de ştiinţă, experţi în sănătate publică. Lecţiile învăţate în urma crizei cauzate de Covid-19 demonstrează că este important ca informaţia să vină din surse de încredere şi că deciziile trebuie luate pe baza recomandărilor făcute de oamenii de ştiinţă şi de personalul din domeniul medical de referinţă şi că dezbaterea democratică trebuie menţinută. Este nevoie doar să le fie antrenate cetăţenilor mecanismele critice şi asigurate informaţiile necesare analizei conţinutului din online, pentru că doar dacă cetăţenii sunt conştienţi de ameninţările dezinformării se poate face ceva.

O atenţie deosebită, spune raportul, trebuie acordată grupurilor vulnerabile, de exemplu tinerii şi copiii, pentru care riscul de dezinformare este mai mare şi ca urmare se expun unor pericole mai mari. Aceasta implică promovarea aprofundării cunoaşterii şi înţelegerii a ceea ce înseamnă mass-media şi informaţiile, inclusiv gândirea critică, capacitatea de a identifica dezinformarea şi dezvoltarea abilităţilor digitale. Se fac deja multe lucruri în acest sens, dar este nevoie de mai multe acţiuni pentru identificarea sinergiilor, potenţialul de cooperare şi schimbul de informaţii despre măsurile de construire a rezistenţei la dezinformare, pentru a limita impactul acesteia. De asemenea, este important ca cetăţeanul să aibă acces la resurse în propria limbă.

Mai multe informaţii despre acţiunile UE, în criza Covid-19, în limba română, aici:

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Gşseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers