Publicat la data de: 10.03.2021

Precizări ale MApN cu privire la campania de vaccinare

Cu privire la o serie de declaraţii publice care acreditează ideea lipsită de fundament că Ministerul Apărării Naţionale nu ar respecta regulile şi priorităţile stabilite în cadrul campaniei naţionale de vaccinare, Biroul de presă al MApN este împuternicit să facă următoarele precizări:

Acuzele publice la adresa Ministerului Apărării Naţionale şi a personalului militar sunt de neînţeles. Atribuţiile MApN în cadrul campaniei naţionale de vaccinare a populaţiei împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2 au fost stabilite prin Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România - document avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin HG 1031 din 2020, cu modificările şi completările ulterioare, adoptată de Guvernul României inclusiv cu avizul Ministerului Sănătăţii, şi a altor documente care reglementează activităţi pentru gestionarea efectelor pandemiei.

Subliniem faptul că unele exprimări din spaţiul public induc ideea falsă că centrele de vaccinare organizate de MApN ar fi destinate doar pentru personalul militar fiind, chipurile, menite să acorde un tratament privilegiat acestuia, pe baza unor practici şi proceduri netransparente, în detrimentul populaţiei civile.

Înfiinţarea centrelor de vaccinare de către MApN a avut ca scop reducerea presiunii pe centrele de vaccinare coordonate de Ministerul Sănătăţii, prin extinderea capabilităţilor de administrare a vaccinului la nivel naţional, aceste centre fiind destinate nu doar personalului MApN ci şi a celui din alte instituţii ale sistemului naţional de apărare şi, în anumite situaţii, chiar pentru persoane civile, în conformitate cu procedurile derulate prin platforma unică de programare

În plus, MApN va contribui şi la asigurarea echipelor mobile de vaccinare, la solicitarea autorităţilor locale, cu precădere în zonele izolate şi greu accesibile.

Pentru o informare transparentă şi corectă, prezentăm situaţia la zi în ceea ce priveşte activitatea de vaccinare desfăşurată de centrele organizate de MApN.

Până în prezent, au fost vaccinate aproximativ 19.000 cadre militare şi personal civil în activitate în cadrul ministerului.

Diferenţa până la 33.000 de persoane, câte au fost imunizate în total, până în prezent, în centrele MApN este reprezentată de veterani de război, pensionari militari şi membri de familie eligibili (peste 65 de ani sau cu comorbidităţi).

Din categoria personalului în activitate, au fost vaccinate 5.315 cadre medicale şi personal auxiliar. Facem precizarea că în centrele militare de vaccinare deschise pentru prima etapă s-a vaccinat şi personal medical din afara ministerului. De asemenea, au fost vaccinaţi 1.557 elevi şi studenţi şi 1.835 profesori şi personal angajat în instituţiile de învăţământ.

Până la acest moment, au fost imunizaţi aproximativ 5.000 de veterani de război şi pensionari militari eligibili (peste 65 de ani sau cu comorbidităţi), aproximativ 4.500 membri de familie eligibili pentru etapa a II-a (în principal membri de familie ai pensionarilor militari).

De asemenea, până la această dată a fost vaccinat tot personalul militar participant la misiuni externe şi militari aflaţi în pregătire pentru misiuni în afara teritoriului naţional, precum şi toţi militarii care participă la misiuni specifice pe teritoriul naţional, poligoane, pază şi protecţie obiective militare, misiuni de transport al personalului unităţilor sanitare militare, militari din serviciul de luptă permanent, etc.

În primele săptămâni ale derulării procesului de vaccinare, în condiţiile reducerii temporare a fluxului de aprovizionare cu doze de vaccin de la acea vreme, numărul de doze repartizate pentru centrele de vaccinare ale MApN a fost limitat la 1.000 pe zi (pentru totalul centrelor). Din acest motiv, cadrele militare în activitate au acordat prioritate la vaccinare categoriilor aflate la risc - persoane cu vârsta de peste 65 de ani, persoane cu comorbidităţi etc. În prezent, această limitare a fost ridicată, vaccinarea asigurându-se în funcţie de numărul de solicitări exprimate voluntar şi de capacitatea centrelor de vaccinare.

Înscrierea personalului MApN pentru vaccinare se realizează, în concordanţă cu prevederile Strategiei naţionale de vaccinare, în Platforma naţională de programare pentru vaccinarea împotriva COVID-19 de structurile în care acesta activează, prin operatori speciali desemnaţi.

În ceea ce priveşte vaccinarea în centrele de vaccinare organizate de MApN a membrilor de familie ai personalului menţionat mai sus (soţ sau soţie, copii, precum şi persoane aflate în întreţinere legală), care şi-au exprimat voluntar dorinţa de a se vaccina, aceasta este posibilă doar în cazul îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate stabilite prin Strategia naţională de vaccinare pentru fiecare etapă. Ministerul Apărării Naţionale a depus toate eforturile şi a luat toate măsurile pentru respectarea strictă a priorităţilor şi criteriilor de eligibilitate la vaccinare. În situaţiile punctuale unde se va constata că aceste reguli nu au fost respectate, vor fi luate de urgenţă măsurile legale, asemenea situaţii nefiind tolerate de conducerea MApN.

După cum se poate lesne observa, cifrele sunt cât se poate de relevante: vaccinarea a mai puţin de 20.000 de cadre militare şi personal civil în activitate din MApN, dintr-un total de aproape 2 milioane de români imunizaţi până în prezent, nu poate fi considerată un privilegiu, ci o stare de normalitate, într-un efort inter-instituţional de extremă importanţă pentru succesul campaniei naţionale de vaccinare din România.

Pentru asigurarea deplinei transparenţe privind desfăşurarea procesului de vaccinare, conducerea MApN a solicitat Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 publicarea constantă a datelor privind activitatea centrelor de vaccinare coordonate de MApN.

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Gşseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers