Publicat la data de: 2020-10-30
Clarificări asupra programului de înzestrare "Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă" (SIML)
Poziția oficială a Ministerului Apărării Naționale:
Considerații de ordin general
Pentru îndeplinirea misiunilor la standarde adaptate provocărilor actuale, Forțele Navale au nevoie de un sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă nou, modern, interoperabil în ceea ce privește sistemul de comunicații, sistemele de criptare și sistemul de comunicații de date tactice (Tactical Data Link), cu navele care urmează să intre în dotarea forțelor navale și cu cele din dotarea altor state membre ale NATO, un sistem adaptat misiunilor actuale.
Conform cerințelor Forțelor Navale, parametrii SIML trebuie să permită îndeplinirea misiunii de descurajare, neutralizare sau distrugere a navelor de suprafață adverse, dar și de apărare a căilor de comunicații maritime proprii.
Trebuie subliniat faptul că Armata României va achiziționa prin procedura aflată în dezbatere publică un sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă, nu doar rachete antinavă.
În acest sens, Ministerul Apărării Naționale a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață", aferentă programului de înzestrare "Sistem de instalații mobile de lansare rachetă antinavă" (SIML). Proiectul de lege va fi înaintat Parlamentului României, pentru dezbatere și adoptare.
La nivelul MApN, programul de înzestrare SIML a fost fundamentat prin parcurgerea tuturor etapelor prevăzute în sistemul integrat de management al achizițiilor pentru apărare. În urma analizei documentelor de program, reiese că singurul sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă complet operațional, modern, testat și livrat către forțe armate din state NATO, este sistemul bazat pe racheta Naval Strike Missile (NSM). Alte state ale căror forțe armate au în dotare racheta NSM (dar nu sistemul) sunt Germania, Norvegia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Malaezia.
Prin proiectul de lege care va fi înaintat Parlamentului se propune aprobarea atribuirii de către Guvernul României, Guvernului Statelor Unite ale Americii, a contractelor de stat de tip Letter of Offer and Acceptance - LOA specifice Programului Foreign Military Sales - FMS, pentru realizarea "Capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață", aferentă programului de înzestrare SIML. Prin implementarea acestui program, va fi asigurat, pe lângă sistemul propriu-zis, și pachetul de suport logistic inițial, instruirea militarilor privind folosirea în luptă a sistemului și actualizarea permanentă a bazei de date privind parametrii tactici ai țintelor.
Prin achiziția SIML de la Guvernul SUA se asigură:
- accesul la instruirea personalului pentru folosirea în luptă a sistemului pe baza experienței practice a armatei SUA (acces la proceduri de instruire inclusiv cele clasificate);
- accesul la bazele de date cu caracteristicile/parametrii tactici ai țintelor (acces la bazele de date clasificate proprietate a guvernului SUA);
- interoperabilitatea în cadrul Alianței Nord-Atlantice;
- furnizarea echipamentelor criptografice și cu regim special integrate în SIML (acestea vor permite accesul la comunicații de voce și date, în mod criptat bazat pe tehnologii proprietate a Guvernului SUA).
Costurile programului programului de înzestrare "Sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă" (SIML), așa cum sunt cuprinse în proiectul de lege care va fi înaintat Parlamentului sunt estimate la 200 milioane EURO, fără TVA, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziție, așa cum va fi stabilită prin lege de Parlament. Costurile nu includ participarea industrială, transportul internațional și asistența tehnică.
Producătorul SIML va realiza, prin participare industrială, o facilitate de mentenanță constituită la nivelul unui operator economic român, care va fi o capacitate strategică, așa cum este definită de Legea nr, 232/2016 (art. 5, alin. b).
Motivele anulării primei proceduri de achiziție pentru programul SIML
Procedura anterioară de achiziție pentru capabilitatea SIML a trebuit anulată de autoritatea contractantă ca urmare a faptului că singurul operator economic care a depus o ofertă în cadrul procedurii de achiziție reglementată de HG 630/2018 nu a mai dorit continuarea acesteia.
În concret, în prima etapă, de calificare a candidaților, au depus candidaturi patru mari companii internaționale, care au fost toate admise în etapa a doua, de negociere cu candidații calificați și de stabilire a ofertei câștigătoare (Boeing- SUA, Kongsberg Defence&Aerospace AS- Norvegia, Saab Dynamics AB- Suedia și MBDA- Franța).
În etapa a doua a procedurii specifice, de negociere cu candidații calificați și de stabilire a ofertei câștigătoare, a depus ofertă un singur operator economic (MBDA).
Oferta depusă de MBDA este supusă regimului confidențialității, în conformitate cu legislația aplicabilă, dar câteva precizări pot fi făcute cu privire la aceasta, pentru a înțelege contextul în care procedura de achiziție a trebuit anulată. în oferta depusă la autoritatea contractantă, MBDA a oferit cantități mai mari din produsele care făceau obiectul procedurii de achiziție și, în același timp, a impus condiții suplimentare pentru încheierea contractului, ofertând la pachet și alte echipamente și produse care nu făceau parte din programul de achiziții în discuție, deci în afara cadrului legal care reglementa procedura de achiziție a programului (HG 630/2018). Compania a informat autoritatea contractantă, inclusiv în scris, că aceste condiții nu sunt negociabile, nu a depus documente care să ateste că produsul ofertat se încadrează în parametrii specificați în Documentația descriptivă a sistemului și a refuzat să răspundă solicitărilor de clarificări trimise în conformitate cu procedura de achiziție, informând că nu mai dorește să participe la negocieri. Ca atare, singura soluție legală aflată la dispoziția autorității contractante a fost anularea procedurii de achiziție.
Diferențele de costuri estimate față de procedura anterioară de achiziție
Diferențele de costuri, subliniem din nou, estimate, dintre precedentul și actualul program de înzestrare SIML, rezultă din faptul că, față de anul 2018, obiectivele actuale ale programului de înzestrare au crescut în complexitate, lucru reflectat în documentele de fundamentare ale acestui program.
Configurația sistemului a crescut, atât în complexitate, cât și în numărul de instalații mobile de lansare (de la trei la patru) și în numărul de muniții care vor fi achiziționate (de la 24 la 33 de rachete), comparativ cu cel avut în vedere în cadrul procedurii anterioare.
Alte costuri estimate în valoarea finală pentru realizarea capabilității conform documentelor de fundamentare la nivelul anului 2020 (în plus față de cele estimate la nivelul anului 2018) pot fi generate de:
- costuri de transport internațional;
- asistență tehnică specifică contractelor GtoG - Field Technical Assistance pentru 2 ani, și System Integration and Check Out (SICO) în locația beneficiarului;
- echipamentele criptografice și Tactical Data Link;
- echipamente SATCOM;
- costurile suplimentare legate furnizarea /actualizarea de baze de date cu parametrii tactici ai țintelor etc;
- costuri pentru instruire în operare și mentenanță, inclusiv folosirea în luptă;
- costuri legate de echipamentele pentru instruirea personalului.
Compatibilitatea achizițiilor pentru apărare prin programe tip Guvern la Guvern și legislația europeană
Proiectul de act normativ este compatibil cu legislația comunitară în domeniul achizițiilor publice, fiind elaborat în temeiul art. 22 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012, cu modificările și completările ulterioare, care transpune Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
Directiva 2009/81/CE precizează la paragraful (1) din preambul că securitatea națională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru al UE, iar la paragraful (30) că, “având în vedere specificitatea sectorului apărării și securității, achizițiile de echipamente, precum și de lucrări și servicii efectuate de la un guvern la alt guvern ar trebuie să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive”. în dezvoltarea acestei teze, prin art. 13 lit. f) se stipulează că prezenta directivă nu se aplică contractelor atribuite de un guvern unui alt guvern referitoare la: furnizarea de echipamente militare sau echipamente sensibile, lucrări și servicii în legătură directă cu astfel de echipamente sau ucrări și servicii special destinate unor scopuri militare, sau lucrări și servicii cu caracter sensibil.
Ca atare, România respectă legislația europeană în materie de achiziții pentru nevoile sale de apărare atunci când optează pentru achiziția de tehnică militară prin programe Guvern la Guvern. De altfel, aceasta nu este singura modalitate de achiziție aleasă până acum, iar Statele Unite ale Americii nu sunt singurul partener economic al României în materie de achiziții pentru apărare: avioanele multirol F-16 au fost achiziționate din Portugalia, autocamioanele și remorcile vor fi livrate de o firmă italiană, corvetele multifuncționale vor fi construite de o asociere franco-română, iar transportoarele blindate Piranha 5 sunt livrate de o firmă din Elveția.
Cooperare industrială
Ministerul Apărării Naționale urmărește ca toate procedurile noi de achiziții pentru programele majore de înzestrare să implice și industria românească de apărare, răspunzând astfel unui interes național de securitate. Acest principiu este urmat și în cazul programului SIML. Atât procedura anterioară, cât și cea aflată în prezent în curs de aprobare au urmărit o componentă solidă de cooperare industrială a operatorilor economici români.
În proiectul actual al legii de achiziție este prevăzută constituirea unui centru de mentenanță la nivelul unui operator economic din industria de apărare din România. Pentru aceasta se va semna un memorandum de înțelegere între reprezentanții Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, împreună cu reprezentanții producătorului SIML. Acest memorandum de înțelegere va avea anexat contractul de cooperare tehnologică și industrială dintre producătorul SIML și operatorul economic român cu care va colabora.
Pe lângă faptul că se înființează locuri de muncă, că se realizează o infuzie de capital în economia românească și că se modernizează și dezvoltă facilități din industria națională de apărare, această cerință răspunde și unui interes național de securitate, astfel încât în situații de criză sau război să nu fie necesară trimiterea echipamentelor în afara teritoriului național.
Portalul stirilor corecte
Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: