Publicat la data de: 02.12.2020

FALS: "Campania de vaccinare împotriva COVID-19 este o acţiune militară, iar vaccinul, un medicament experimental testat pe populaţie"

Pagina de Facebook a Patronatului Protecţiei şi Medicinei Familiei "FAMILIA" a publicat o informare semnată de către Dr. Adrian Tatu, în calitate de director executiv. În cadrul postării, campania de vaccinare împotriva COVID-19 este prezentată drept "o acţiune militară specifică", iar vaccinul drept "un medicament experimental". Aceste afirmaţii dezinformează cu privire la campania de vaccinare.

În primul rând, administrarea vaccinului va fi întotdeauna efectuată de personal medico-sanitar cu instruire specifică în acest scop, indiferent de structura din care face parte. Contribuţia MAPN şi MAI, prin parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, va fi de a asigura o mare parte din resursele logistice necesare pentru stocare şi distribuţie, precum şi o parte din resursa umană necesară echipelor de vaccinare.

Mai mult, Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 este un organism interministerial, aflat sub conducerea Secretariatului General al Guvernului. Conducerea Comitetului este asigurată de un preşedinte, precum şi de un vicepreşedinte, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

În al doilea rând, niciun vaccin nu poate fi comercializat înainte de încheierea studiilor clinice. Rezultatul acestor studii (o testare preclinică şi trei faze clinice) se află la baza emiterii autorizaţiei de punere pe piaţă de către Agenţia Europeană a Medicamentului. Pentru ca un vaccin să fie autorizat împotriva COVID-19 trebuie să fie îndeplinite toate condiţiile prevăzute de normele şi legile existente, şi cu atât mai mult cele privind siguranţa. Chiar şi după obţinerea acestei autorizaţii, vaccinurile sunt evaluate continuu în studiile de faza 4 (farmacovigilenţă) pe toată perioada utilizării.

În prezent există mai multe vaccinuri care sunt în proces de evaluare pentru autorizare la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului, astfel încât să crească şansele de a avea unul sau mai multe vaccinuri disponibile. Vaccinul este calea cea mai scurtă şi mai eficientă de revenire la normalitate.

Campania de vaccinare din România este derulată în concordanţă cu ceea ce se întâmplă la nivel european, este armonizată şi compatibilă cu strategia europeană de vaccinare împotriva Covid-19. România acţionează în context european, pe picior de egalitate cu toate celelalte state membre. Astfel, vaccinul este sigur, gratuit, iar vaccinarea este voluntară.

În concluzie, siguranţa vaccinării are întâietate faţă de orice alte considerente. Rapiditatea cu care s-a descoperit acest vaccin şi rapiditatea cu care se doreşte a fi distribuit nu reprezintă nici un fel rabat de la siguranţă şi de la calitate. Vaccinurile candidate împotriva COVID-19 se află sub supravegherea unui număr foarte mare de autorităţi de reglementare. Întregul proces este creat pentru a nu exista nicio posibilitate ca pericolele să nu fie descoperite la timp.

Află mai multe despre:

  • Procesul de evaluare derulat de către Agenţia Europeană a Medicamentului.
  • Condiţiile pe care un vaccin împotriva COVID-19 trebuie sa le îndeplinească pentru a fi autorizat.
  • Strategia europeană de vaccinare împotriva COVID-19.
  • Portalul stirilor corecte

    Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

    Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

    Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

    1. Comunicarea pro-activă:

    Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

    2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

    Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

    3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

    Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

    4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

    Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

    5. Prioritizează-ţi efortul:

    Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

    Concluzie

    Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

    Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

    Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

    Ne puteţi sprijini!

    Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

    Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

    Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

    Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

    Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

    1. Verifică sursa:

    Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

    2. Verifică nuanţa emoţională:

    Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

    3. Verifică povestea:

    Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

    4. Verifică imaginile:

    Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

    5. Verifică-ţi părerile:

    Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

    Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

    6. Linkuri externe:

    Gşseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

    https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
    https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

    Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

    Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

    Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

    Verifică adresa

    Nu te lăsa păcălit

    Verifică publicaţia /canalul de difuzare

    Verifică autorul

    Verifică sursele

    Verifică pozele

    Gândeşte înainte de a distribui

    Verifică activitatea altor fact-checkers