Teme de clarificat

Publicat la data de: 08.12.2022

„Analiști militari” americani despre așa-zisa implicare a unor militari români sau aliați în războiul din Ucraina

Vă semnalăm un narativ fals lansat în mediul online de catre un „analist militar” american, prin care se acreditează în mod fals ideea că militari români sau din alte țări NATO ar fi trimiși, pe bază de voluntariat, în mod ascuns, pentru a lupta în Ucraina, prin pretinse „acorduri” secrete încheiate de Ucraina cu țara noastră și cu alte țări aliate.

Ministerul Apărării Naționale dezminte în mod categoric și fără echivoc aceste așa-zise „informații”.

Dezinformări de acest gen sunt diseminate în mod frecvent în spațiul public, pe canale diverse, fără nicio bază reală și fără nicio probă concretă, aliniindu-se la retorica și interesele propagandei sponsorizate de Kremlin.


Publicat la data de: 03.11.2022

Speculații privind "pulverizarea" de substanțe chimice în spațiul aerian al României

Cu privire la speculațiile apărute, îndeosebi în spațiul online, referitoare la așa-zise "operațiuni clandestine de pulverizare în aer a unor substanțe de către aeronave comerciale sau militare", facem următoarele precizări:

Apariția caracteristicilor dârelor de condensare (exemplu: îngroșare, persistență etc) și disiparea acestora sunt cauzate și influențate de factori de mediu cum ar fi înălțimea la care zboară aeronavele, viteza, direcția și intensitatea vântului și curenților de aer (deci gradul de turbulență/circulația atmosferică), gradul de umezeală și temperatura de la înălțimea de zbor, precum și numărul de motoare ale aeronavelor care survolează spațiul aerian.

Dârele „albe” în discuție, vizibile în urma unor aeronave care zboară, de regulă, la înălțimi destul de mari (8.000-18.000 m) sunt dârele de condens/condensare („contrails”), formate prin condensarea vaporilor de apă ce rezultă în urma arderii combustibilului și evacuării gazelor arse la motoarele cu reacție și care se transformă în cristale de gheață, din cauza umidității și temperaturilor foarte scăzute de la înălțimi mari (până către - 55 grade la o altitudine de 15 000 m.); deci nu există nicio legătură sau similitudine între dârele de condensare și teoria conspirativă „chemtrails”.


Publicat la data de: 18.10.2022

Activități de instruire ale militarilor Armatei României în poligoane din țară, prezentate în mod fals ca fiind desfășurate în Republica Moldova

Semnalăm apariția unei noi dezinformări cu privire la așa-zisa prezență a militarilor români la activități de instruire în Republica Moldova, care a apărut pe canalele de Telegram afiliate propagandei rusești. Unul dintre materialele video incluse în aceste postări prezintă o coloană de autovehicule militare ale Armatei României, despre care se afirmă în mod fals fie că se întorc din, fie că se îndreaptă către Republica Moldova.

De fapt, în imagini este surprinsă o coloană de tehnică militară a Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” din Iași, care se întoarce de la exercițiul multinațional ,,ZIMBRUL 22”, desfășurat în perioada 3-12 octombrie în Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă „Smârdan”, județul Galați. La exercițiu, care a fost planificat cu un an înainte, au participat militari români, americani și polonezi.

După finalizarea exercițiului, militarii, echipamentele și tehnica militară participante s-au întors către garnizoanele de reședință fie pe calea ferată, fie prin deplasări pe căile rutiere. Coloana din imaginile video a fost îmbarcată pe platformele de tren în gara din localitatea Șendreni, județul Galați, România, și s-au deplasat către Iași.


Publicat la data de: 11.10.2022

Revin speculațiile nefondate cu privire la așa-zise "pregătiri pentru mobilizarea rezerviștilor"

În spațiul online circulă documentul din imagine, reprezentând o adresă trimisă de Direcția de Sănătate Publică a județului Cluj către Asociația Medicilor de Familie din același județ.

Speculațiile care acreditează ideea că acest document ar fi o dovadă a pregătirilor de mobilizare a rezerviștilor militari, pe care autoritățile statului român le-ar face pe ascuns, în contextul războiului din Ucraina, nu au nicio legătură cu realitatea.


Publicat la data de: 06.05.2022

Fake news in legătură cu Trojan Footprint 2022

În mediul online este distribuită, în aceste zile, o așa-zisă analiză militară, care a apărut inițial pe platforma de socializare dezvoltată de Rusia, Telegram.

Informațiile din aceste articole sunt total eronate. Tehnica de manipulare nu este neobișnuită pentru sursele de generare de conținut fals afiliate Federației Ruse: sunt decupate frânturi de adevăr, care sunt apoi îngropate în straturi succesive de minciuni și denaturări.

Iată textul așa-zisei analize realizate pentru Proiectul WarGonzo, prezent în Telegram și în Youtube, analiză care pretinde că poate explica „scopul cu care NATO, în speţă Forţele pentru Operaţii Speciale, desfășoară exerciții multinaţionale în România”:


Publicat la data de: 28.04.2022

Reapar știri false cu privire la forțele aliate staționate în România

Vă semnalăm o nouă știre falsă, postată pe diferite platforme online în România și în alte țări, care acreditează ideea că un convoi de vehicule militare americane s-ar deplasa din România către Ucraina.


Publicat la data de: 10.03.2022

Știri false referitoare la acordul militar româno-ucrainean

Un articol recent apărut în mass-media reiterează ideea complet eronată potrivit căreia acordul militar româno-ucrainean semnat anul trecut ar avea ca scop realizarea, nici mai mult, nici mai puțin decât "constituirea unei armate româno-ucrainene".

Așa cum a fost comunicat și aici, relațiile de cooperare româno-ucrainene în domeniul apărării se desfășoară în mod transparent, în plan bilateral, în formate regionale, precum și în cadrul organizațiilor internaționale, în special sub auspiciile Alianței Nord-Atlantice, în baza Parteneriatului NATO – Ucraina.


Publicat la data de: 10.03.2022

Atenție la înștiințările false trimise în numele MApN!

Vă semnalăm noi tentative de răspândire de documente și informații false în legătură cu așa-zise demersuri ale MApN pentru pregătirea mobilizării rezerviștilor.

Documentele din imagini, care au fost distribuite în municipiile Cluj-Napoca și Brașov, reprezintă falsuri. În legătură cu acestea, au fost sesizate autoritățile judiciare.

Precizăm cât se poate de clar că Ministerul Apărării Naționale nu solicită astfel de date persoanelor fizice sau juridice și nu trimite înștiințări către populație în formele în care sunt redactate aceste false adrese.


Publicat la data de: 03.03.2022

Speculații cu privire la procesul de încorporare din județul Mureș

Noi documente de corespondență între instituții publice cu atribuții în procesul de gestionare a fluxului de evidență pentru rezerva de mobilizare a Armatei României sunt distribuite în spațiul public drept așa-zise dovezi ale unor pregătiri pe care autoritățile le-ar face în contextul situației de securitate din Ucraina.

De data aceasta, sunt prezentate două documente: o adresă a Centrului Militar Mureș către Direcția de Sănătate Publică Mureș, prin care se solicită actualizarea datelor medicale ale cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor, precum și adresa trimisă de DSP către medicii de familie din acest județ în vederea furnizării acestor date.


Publicat la data de: 03.03.2022

Revin știrile false cu privire la pregătirile pentru recrutarea cetățenilor

Vă semnalăm apariția unor materiale de presă care, în baza unui document intern al Primăriei Capitalei acreditează ideea că instituția ar realiza o listă a tuturor cetățenilor care au obligații militare.

Documentul citat nu reprezintă o dovadă a unor așa-zise demersuri pentru identificarea bucureștenilor cu obligații militare, ci face referire doar la personalul din cadrul Primăriei Generale.

Adresa în discuție pune în aplicare o serie de prevederi legale, dispuse de Legea nr.477 din 2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare (art. 29), ale HG nr. 1204 din 2007, privind asigurarea forței de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare și pe timpul stării de război (art. 1), precum și ale Legii nr. 446 din 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare (art. 21).


Publicat la data de: 25.02.2022

Atenție la informațiile false!

Temele reintroducerii serviciului militar obligatoriu pentru cetățenii români și ale mobilizării rezerviștilor sunt false și circulă în spațiul public, în special în mediul online, de foarte multă vreme.

În România, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin legea nr. 395 din 16 decembrie 2005.

Potrivit acestui act legislativ, începând cu data de 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă (art. 2).

Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condiţiile legii (art. 3).

Ca atare, reluarea încorporărilor se poate face DOAR în situația decretării uneia dintre cele trei stări menționate mai sus.

Puteți accesa legea aici: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/67092.


Publicat la data de: 18.02.2022

Răspundem unor așa-zise petiții pe tema relațiilor militare dintre România și Ucraina

Pe adresa Statului Major al Apărării au sosit o serie de petiții identice în conținut, semnate de diferiți cetățeni.

Construcția textului petiției pleacă de la un narativ fals, vehiculat, într-o formă diferită în spațiul public și cu câteva luni în urmă, care acreditează ideea că ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tenhico-militar ar putea atrage România într-un conflict militar pentru apărarea statului vecin, în baza unor așa-zise obligații de garantare reciprocă a securității asumate prin acest acord.

Pe platforma InfoRadar am mai demontat o știre falsă pe acest subiect, care afirma că România ar fi trimis în ascuns trupe și tehnică pe teritoriul Ucrainei. Puteți vedea această postare aici.


Publicat la data de: 02.02.2022

Cont de Facebook fals, copie a domnului general Daniel Petrescu

Semnalăm aici un cont fals, cu care șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, nu are nicio legătură. Falsa identitate a fost fabricată pe baza unor informații și fotografii extrase de pe pagina oficială de Facebook a șefului Apărării care poate fi accesată aici sau din alte surse.

Astăzi persoana care se ascunde în spatele acestui fals distribuie postări care se pretind a fi în numele șefului SMAp. Vă rugăm să nu le luați în seamă și vă invităm ca, în cazul în care au apărut în feed-ul dvs., să raportați către Facebook acest cont drept unul fals și care răspândește informații mincinoase.

Din păcate, știrile false, deși nu reprezintă ceva nou în comunicarea interumană, au găsit în mediul virtual condiții nelimitate de viralizare. Armata României este una dintre instituțiile publice angrenate în lupta de combatere a acestui fenomen.

Recomandam, de asemenea, ca, nu doar pe subiecte referitoare la Armata României, ci la tot ceea ce vă interesează, să căutați mai ales sursele oficiale. Reziliența la manipulare și dezinformare se construiește cu ajutorul fiecăruia dintre noi.


Publicat la data de: 27.01.2022

Știri false generate de distribuirea în mediul on-line a unui ordin de chemare la mobilizare sau la război

Vă semnalăm o serie de știri false, alarmiste, generate de distribuirea în mediul on-line a unui ordin de chemare la mobilizare sau la război.

Documentul, de altfel real, a fost emis pe numele unui rezervist din municipiul Brăila, și prezentat drept o așa-zisă dovadă a "pregătirilor pe care le face Armata României pentru mobilizarea rezerviștilor".


Publicat la data de: 26.01.2022

Atenție la clipurile virale cu coloane militare‼

În ultimele zile, pe diferite platforme de social media, circulă înregistrări video cu așa-zise deplasări recente prin țara noastră de coloane de vehicule militare românești sau străine. Aceste înregistrări sunt prezentate ca „dovezi” ale mișcărilor de trupe în legătură cu situația din Ucraina. Niciuna dintre aceste înregistrări nu este recentă. Ele au fost filmate în trecut, cu cel puțin trei-patru luni, fie de noi, fie de alți utilizatori.

De altfel, mulți dintre cei care au urmărit aceste clipuri, viralizate cu scopul de a induce panica, au observat discrepanțele: fie au fost filmate pe timp de vară, fie sunt altceva decât se pretinde, fie sunt înregistrări vechi prezentate ca fiind recente.

Am realizat, în videoclipul de mai sus, o recapitulare a acestor încercări de deformare a realității, cu datele la care au fost cu adevărat surprinse. De notat că singurele imagini recente din acest colaj (22 ianuarie 2022) reprezintă carcase de tancuri din Al Doilea Război Mondial, demilitarizate, importate din Bulgaria de o firmă din Cehia. Și care, evident, au tranzitat România. Le veți vedea la finalul montajului video. Și acestea au fost prezentate în aceeași notă conspirativă, a mișcărilor neanunțate de trupe.

Vă reamintim că cea mai corectă informare este cea din surse oficiale. Dacă sesizați și alte asemenea înregistrări, vă rugăm să ni le trimiteți aici. Vom face verificările cu maximă operativitate și vom reveni cu explicații.


Publicat la data de: 22.12.2021

Cooperarea militară româno-ucraineană

Într-un articol publicat în presa din România, se face referire la o așa-zisă dislocare de militari români și tehnică de luptă pe teritoriul ucrainean.


Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghidul demistificării 2020

1. Informațiile greșite pot avea consecințe negative:

Informația greșită este o informație falsă care este răspândită fie din greșeală, fie cu intenția de a induce în eroare. Atunci când există intenția de a induce în eroare, acest lucru se numește dezinformare. Informațiile greșite pot provoca daune majore persoanelor și societății. Prin urmare, este important să protejăm oamenii împotriva informațiilor greșite, fie prin a-i face rezistenți la dezinformare, fie prin a demistifica informațiile greșite după ce au fost expuși la acestea.

2. Informațiile greșite pot avea urmări!

Verificarea faptelor poate scădea încrederea oamenilor în informații false. Cu toate acestea, informațiile greșite continuă adesea să influențeze ce gândesc oamenii, chiar și după ce aceștia primesc și acceptă o rectificare; acest fenomen se numește „efectul de influență permanentă”. Chiar dacă o rectificare bazată pe fapte pare eficientă deoarece oamenii o recunosc și este clar că și-au schimbat convingerile, oamenii se bazează deseori pe informații greșite în alte contexte, de exemplu atunci când răspund la întrebări care sunt doar indirect asociate cu informațiile false. Prin urmare, este important să se utilizeze cele mai eficiente abordări de demistificare pentru a obține cel mai mare impact posibil.

3. Încearcă să nu permiți informațiilor greșite să aibă urmări

Pentru că informațiile greșite pot avea urmări, cel mai bine este să le prevenim. Acest lucru poate fi realizat prin explicarea strategiilor de argumentare înșelătoare sau manipulative - o tehnică cunoscută sub numele de „vaccinare,” care îi face pe oameni rezistenți la încercările ulterioare de manipulare. Un posibil dezavantaj al vaccinării este acela că necesită cunoașterea prealabilă a tehnicilor de informare greșită și că are un efect maxim dacă se administrează oamenilor înainte ca aceștia să fie expuși unor informații greșite.

4. Demistifică frecvent și corect

Dacă nu poți preveni, atunci trebuie să demistifici. Pentru ca demistificarea să fie eficientă, este important să se ofere contraargumente detaliate. Oferă o explicație clară asupra motivului pentru care, la acest moment, informația este falsă și furnizează varianta sa corectă. Atunci când sunt oferite contraargumente detaliate, „urmările” informațiilor greșite pot fi „îndepărtate.” Fără contraargumente detaliate, informațiile greșite pot continua să aibă urmări chiar și după încercările de a le corecta.

Pași simpli pentru o mai bună educație față de conținutul mass-media

Încurajându-i pe oameni să treacă informațiile pe care le citesc prin filtrul critic și să le evalueze poate reduce posibilitatea de acceptare a informațiilor greșite și să-i facă pe aceștia mai critici față de conținutul pe care îl împărtășesc pe internet.

Educarea cititorilor prin oferirea de strategii specifice pentru a-i ajuta să pună în practică această analiză critică îi poate ajuta pe oameni să-și dezvolte obiceiuri importante. Prin aceste strategii se numără: Adoptarea posturii „clientul trebuie să fie precaut” atunci când vine vorba de toate informațiile din rețelele sociale; strategia de a se opri și a evalua informațiile furnizate, comparând plauzibilitatea lor cu alternativele; de a lua în considerare sursele informațiilor, inclusiv faima pe care anumite persoane o au, expertiza și motivele; și verificarea afirmațiilor (de exemplu, prin „citirea în paralel”) înainte de a le partaja. Citirea în paralel înseamnă consultarea altor surse pentru a evalua credibilitatea unui site în loc de a încerca tu însuți să-l analizezi. Există multe instrumente și sugestii pentru îmbunătățirea educației în ceea ce privește mass-media.

Nu te poți aștepta ca oamenii să se angajeze spontan în astfel de comportamente. Oamenii nu monitorizează, nu evaluează și nu folosesc credibilitatea surselor în mod obișnuit atunci când își formează opinii. Însă, atunci când aplică astfel de procedee, impactul informării greșite din surse mai puțin credibile poate fi redus.

Pentru mai multe detalii, puteti accesa la acest link Ghidul demistificării 2020.

Sursa: www.skepticalscience.com.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers