Publicat la data de: 2023-03-04
ȘTIRE FALSĂ PE SUBIECTUL ÎNFIINȚĂRII UNEI BAZE MILITARE SUA ÎN DELTA DUNĂRII
Semnalăm o știre falsă care acreditează, fără niciun fundament real, ideea că guvernele României și SUA ar fi încheiat un acord secret cu privire la construirea unei baze militare în Delta Dunării. O astfel de înțelegere nu a fost luată în discuție niciodată.
Această încercare de manipulare a opiniei și percepției publice se aliniază narativelor alarmiste și panicarde răspândite cu o frecvență crescută în ultima vreme în spațiul public românesc de surse afiliate propagandei pro-ruse, în contextul situației generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și posibilele implicații asupra țărilor din regiune.
Procedeul de construire a acestei dezinformări este simplist, fiind bazat pe scoaterea din context a unor informații reale și amestecarea lor cu speculații și minciuni care să "susțină" falsa ipoteză, în ideea creării unei alternative la situația reală.
În ce constă, pe scurt, dezinformarea?
Autorii manipulării afirmă că proiectul de lege intitulat "Black Sea Security Act of 2022", depus în iulie 2022 în Congresul SUA, ar stabili, după adoptare, înființarea unei a patra baze militare americane, în Delta Dunării. Înființarea acestei puternice baze militare, care, pe lângă schimbarea raporturilor de securitate în regiune, ar pune în pericol grav echilibrul ecologic din Delta Dunării, ar fi fost decisă unilateral de Guvernul SUA și ar fi fost acceptată, în secret, de România. Acest scenariu fantezist este prezentat ca o realitate, speculațiile fiind grefate peste discuțiile purtate în prezent în spațiul public în legătură cu situația canalului Bâstroe.
Nimic din substanța acestor afirmații nu corespunde realității. Ele sunt concepute exclusiv pentru a manipula opinia publica si servesc unor narative anti-NATO.
Ce s-a întâmplat în realitate?
Simpla lecturare a proiectului de lege menționat mai sus ar trebui să fie suficientă pentru a înțelege că inițiativa legislativă nu face nicio referire la o așa-zisă bază militară SUA în Delta Dunării. Acest proiect încă nu a finalizat procesul legislativ, însă o prevedere importantă din inițiativă a fost deja adoptată, la finalul lunii decembrie 2022, în cadrul Legii Omnibus privind alocările bugetare aferente anului fiscal 2023 (pagina 89, referirea la Black Sea Countries).
Astfel, s-a stabilit ca Secretarul de Stat al SUA împreună cu șefii altor agenții federale relevante să prezinte Congresului o Strategie de lucru cu aliații NATO din regiunea Mării Negre, pentru aprofundarea relațiilor economice, consolidarea asistenței economice și de securitate pentru statele din regiune, inclusiv prin sprijinirea eforturilor pentru creșterea rezilienței democratice.
Care sunt așa-zisele "dovezi"?
"Dovada" intenției de înființare a unei super-baze navale în Delta Dunării, a fost găsită de agenții dezinformatori într-un studiu publicat de doi experți în revista "American Purpose", cu sediul în Washington DC.
Analiza se intitulează "Past Putin" și explorează o serie de soluții posibile pentru întărirea securității în regiune. Autorii analizei pornesc, într-adevăr, în analiza lor de la proiectul legislativ "Black Sea Security Act of 2022". Printre opiniile exprimate se numără și ideea ca "Statele Unite să ia în considerare înființarea unei a patra baze în care să disloce forțe, cu o componentă maritimă în Deltă, care să asigure securitatea traficului maritim pentru aliații vestici, pentru România, Ucraina și alte națiuni riverane Mării Negre". Acestă ipoteză formulată de către cei doi experți în analiza citată a fost transformată de autorii dezinformării într-o... decizie a Guvernului SUA (!), care ar fi fost și acceptată, bineînțeles, în secret, de România.
O altă "dovadă" invocată în materialele rostogolite cu precădere în mediul online este un articol publicat pe pagina de internet a postului de radio Europa Liberă, care, printre altele, prezintă factual și documentat strategia SUA privind Marea Neagră, precum și principalele ipoteze și opinii formulate de cei doi experți în analiza mai sus menționată. Faptul că acest subiect se regăsește într-un articol publicat pe pagina de internet a Radio Europa Liberă, post finanțat de Congresul SUA, iar în articol se menționează și că unul dintre autorii analizei publicate de American Purpose s-a aflat printre experții consultați de Departamentul de Stat al SUA pentru elaborarea viitoarei strategii reprezintă pentru autorii dezinformării veriga-lipsă de care aveau nevoie să demonstreze conspirația menită a construi o bază militară în inima Deltei Dunării...
Ce își propune, de fapt, Strategia de lucru a SUA pentru regiunea Mării Negre?
În cadrul unei întâlniri oficiale cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, desfășurată în 8 noiembrie 2021, la Washington D.C., ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, a punctat dorința - salutată de partea americană - a României de a contribui substanțial la dezvoltarea viitoarei Strategii, arătând că aceasta “trebuie să aibă în vedere o abordare multidimensională și integrată a descurajării, combinând aspectele care țin de securitatea clasică cu cele care țin de consolidarea rezilienței, cu dimensiunea economică, cea de combatere a amenințărilor hibride, de întărire a securității energetice și de soluționare a conflictelor prelungite, fiind necesară alocarea resurselor adecvate în acest scop".
Concluzii
Situația generată de invazia ilegală a Federației Ruse în Ucraina, declanșată la 24 februarie 2022, a demonstrat solidaritatea țărilor NATO cu poporul ucrainean, precum și determinarea de a apăra fiecare centimetru din teritoriul aliat.
La foarte scurt timp după începerea războiului de agresiune, NATO a activat planurile graduale de răspuns pentru consolidarea posturii de apărare pe flancul estic și descurajarea oricărei agresiuni împotriva țărilor aliate. La câteva zile după această decizie fără precedent, în România au fost dislocate efective militare aliate care au format Grupul de Luptă NATO condus de Franța și a fost crescut și numărul de militari SUA, care au fost desfășurați, împreună cu tehnica din dotare, în locațiile de pe teritoriul României, prezentate în mod transparent de MApN în comunicarea publică. Găsiți în această postare o situație centralizatoare care arată dispunerea efectivelor americane și aliate pe teritoriul României, efective care, în contextul actual de securitate, se situează în jurul cifrei de 5.000 de militari din SUA, Franța, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Macedonia de Nord și Spania.
Este de așteptat ca, în contextul de securitate actual, să crească frecvența dezinformărilor și speculațiilor pe teme de maximă sensibilitate și importanță pentru opinia publică din România, în special pe subiecte referitoare la prezența NATO și SUA în România și în regiune. Reiterăm, și pe această cale, sfatul către utilizatorii platformelor online de a verifica din surse credibile, înainte de redistribuire, orice știre sau informație cu caracter vădit senzaționalist și alarmist.
Portalul stirilor corecte
Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: