Publicat la data de: 2025-05-25
Dezinformări și informații false pe subiecte de securitate și apărare, distribuite în mediul online
Semnalăm două noi încercări de dezinformare, pe subiecte care vizează apărarea și securitatea națională, distribuite în diferite platforme de comunicare digitală.
Prima dintre acestea folosește un așa-zis „comunicat MApN”, distribuit prin platforma WhatsApp. „Documentul” este redactat într-o formă care încearcă să imite un comunicat de presă al MApN și anunță restricționarea circulației cetățenilor de sex masculin cu vârste între 18 și 65 de ani, ca urmare a instituirii stării de mobilizare în România, în urma unei așa-zise decizii recente a CSAT.
Dezmințim categoric autenticitatea acestui document. Acesta nu a fost emis de Ministerul Apărării Naționale și conține informații false și alarmiste, menite să creeze panică și confuzie în rândul populației. Comunicatele MApN pot fi consultate pe pagina oficială de internet a instituției. Adevăratul comunicat înregistrat cu numărul 46 a fost emis de Biroul de presă al MApN la data de 19 februarie și se referă la un cu totul alt subiect decât cel conținut de documentul falsificat.
Cu privire la această dezinformare, care continuă seria de acțiuni menite a spori teama generată de războiul de agresiune pe care Federația Rusă îl desfășoară în prezent în Ucraina, Ministerul Apărării Naționale va sesiza cu celeritate autoritățile judiciare, în temeiul art. 404 (2) din Codul penal - Comunicarea de informații false, care prevede: „Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de știri, date sau informații false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.”
O a doua acțiune de dezinformare, distribuită pe platformele TikTok, YouTube și Facebook, face referire la așa-zise „decizii” oficiale comunicate de autoritățile SUA cu privire la retragerea totală a militarilor americani dislocați în România, inclusiv la retragerea sistemului antirachetă Aegis Ashore dislocat de Armata SUA în Baza 99 Deveselu.
Aceste informații sunt false și nu au niciun fundament real. Militarii dislocați de Armata Statelor Unite ale Americii în România, ca parte a măsurilor de consolidare a flancului estic al NATO, în baza parteneriatului strategic dintre Statele Unite și România își desfășoară activitatea normal. Sistemul antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu își desfășoară, de asemenea, activitatea în parametrii planificați, ca parte a scutului antibalistic al Alianței Nord-Atlantice.
De altfel, Ambasada SUA la București a transmis recent un mesaj prin care se subliniază că instalarea acestui sistem „a sporit securitatea și capacitatea de descurajare pe flancul estic al NATO. Colaborarea dintre forțele americane și române la Deveselu demonstrează puterea alianței noastre și angajamentul nostru comun față de stabilitatea regională. Prin prezența sa în România, Aegis Ashore contribuie nu numai la protejarea aliaților noștri, ci și la consolidarea puterii și a securității Americii”.
Din analiza mediului informațional, este de așteptat ca acțiuni de dezinformare de acest gen, care vizează subiecte de securitate și apărare națională, să continue și în perioada imediat următoare.
Aceste acțiuni de manipulare servesc doar scopului de a întreține o stare de teamă și confuzie în rândul opiniei publice din România, în contextul agresiunii armate pe care forțele Federației Ruse o desfășoară împotriva Ucrainei.
Recomandăm tuturor utilizatorilor din România care folosesc platformele de comunicare digitală să manifeste prudență înainte de a redistribui informații pe aceste subiecte, care au caracter alarmist, senzaționalist sau care pot genera panică. Veridicitatea acestor informații poate fi cu ușurință verificată din surse oficiale.
InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii
Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check, îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmlhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: