Studii, articole şi rapoarte
Conceptul FIMI. Ce înseamnă? Cum contracarăm?
Conceptul FIMI - Foreign Influence and Manipulation Interference, tradus ca “Interferență și Manipulare Străină a Informațiilor” descrie o amenințare globală, cu actori care încearcă intenționat să manipuleze faptele și să provoace confuzie, diviziune, frică și ură pentru a-și îndeplini scopurile militare, politice și economice. Aceste acțiuni subminează credibilitatea instituțiilor democratice și contribuie la polarizarea societăților europene și din alte colțuri ale lumii.
Legea pentru doborârea dronelor, adoptată de Camera Deputaților. Brusc, dezinformarea a invadat internetul
Săptămâna trecută, în calitate de prim for legislativ sesizat, Camera Deputaților a adoptat legea care privește controlul utilizării spațiului aerian național, precum și legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare. Legile vor fi supuse votului final săptămâna aceasta, în Senat. Împotriva proiectelor au votat deputații partidelor AUR, POT și SOS. Prima lege amintită stabilește măsurile pentru controlul utilizării spațiului aerian național, în scopul prevenirii și contracarării riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, a integrității spațiului aerian național și a siguranței aeronautice, a vieții și a sănătății persoanelor și a patrimoniului.
Viral, dar fals: Cum ne păcălesc imaginile create de inteligența artificială
Într-un material de anul trecut, vă aduceam în atenție capcanele nostalgiei de pe Facebook: imagini care insuflă ideea unui trecut glorios, cu mesaje eurosceptice subliminale, venite din zone obscure. Între timp, odată cu emergența instrumentelor de inteligență artificială, fenomenul s-a răspândit și a crescut în proporții. Dacă sunteți utilizatori de Facebook, probabil ați observat fenomenul imaginilor create cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), cu „opere de artă” din usturoi sau morcovi, care plâng că nu sunt apreciate: Am făcut asta pentru voi, dar nimeni nu apreciază! – se lamentează acestea, fiind urmate de mii de aprecieri, distribuiri și comentarii.
Comisia Europeană, „ordin de reținere” pentru TikTok, în cazul României
În contextul alegerilor din România, Comisia Europeană și-a intensificat monitorizarea TikTok în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA). Comisia a ordonat platformei să înghețe și să păstreze datele legate de riscurile sistemice reale sau previzibile pe care serviciul său le-ar putea prezenta asupra proceselor electorale și a discursului civic din UE.
Un pericol major – războiul cognitiv declanșat de Moscova
Referirile la consolidarea rezistenței la războiul cognitiv și amenințările hibride făcute de cei șase miniștri de externe europeni, reuniți la Varșovia, nu sunt întâmplătoare. Cum de altfel, nu este întâmplător că Oxford University Press a desemnat brain rot (cangrena creierului), termenul anului 2024. Un termen care desemnează deteriorarea stării mentale sau intelectuale a unei persoane, în special privită ca rezultat al consumului excesiv de material (în special conținut online) considerat a fi banal sau care nu necesită efort intelectual.
ANPC, sfaturi utile în prag de ,,Black Friday”
În prag de Black Friday, președintele interimar al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Sebastian Hotca, a oferit câteva sfaturi celor care vor să profite de reduceri la cumpărături. ANPC, prin intermediul Centrului European al Consumatorilor România (ECC), a realizat un ghid pentru consumatorii care vor să achiziționeze produse în perioada de Black Friday.
România și Republica Moldova, unite de troli, înainte de referendum
Am primit azi, pe adresa de e-mail a redacției, două mesaje care ne transmit că unirea se face, în sfârșit. România și Republica Moldova vor forma un stat unitar, iar cetățenii României vor trebui să suporte creșteri mari de taxe pentru a atenua efectele deficitului bugetar al statului de peste Prut.
Dezinformarea anti-UE și eforturile Rusiei de a discredita integrarea europeană a Chișinăului
Eforturile Moscovei de a discredita UE și de a frauda referendumul și alegerile sunt concentrate în două direcții. Una presupune dezinformare masivă, cu narațiuni și falsuri noi care apar aproape zilnic, menite să nască panică și să lovească în încrederea cetățenilor în instituțiile statului și în proiectul european. A doua este prin „investiții” masive – injectarea de bani ilegali în campania electorală și în candidații impuși de Moscova, după cum am arătat într-un articol anterior.
Marile narative rusești promovate pe TikTok-ul românesc
În România, potrivit raportului EFOR, propaganda rusă nu mizează pe elemente obișnuite pe care le folosește în spațiul est-european și ex-sovietic, precum apartenența la lumea slavă, la URSS, istoria comună etc. Motivul este neîncrederea românilor într-o astfel de retorică, datorită experienței istorice cu rușii, de la războaiele ruso-austro-turce din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, ocuparea Basarabiei, la cel de Al Doilea Război Mondial.
Informaţia, între a citi sau a „scrolla”
Mulţi ani se spunea că cele mai bune informaţii se iau din cărţi. Bibliotecile erau locurile unde cititul dădea eleganţă. Acasă, la lumină lampei sau veiozei, tinerii descopereau lumea. Cititul oferea, în mare, informaţiile necesare pentru a dezvolta o gândire limpede, corectă, în care argumentele aveau o temelie bună. De aici veneau discuţii aprofundate, viziuni, idei şi multe altele.
Infractorii cibernetici se reinventează. Mic îndreptar pentru evitarea acestora
Infractorii cibernetici se reinventează continuu, adaptându-și metodele pe măsură ce vechile strategii infracționale le sunt devoalate de presă sau de autoritățile statale. După ce au înșelat și convins mulți oameni să investească în acțiuni și alte instrumente financiare fictive, prin promovarea agresivă a unor pagini pe rețelele sociale, în care puneau vorbe-n gura unor celebrități din România cu ajutorul inteligenței artificiale, încearcă un nou model.
Regrețeii și manipularea de pe rețelele sociale
Am observat, în ultima perioadă, tot mai multe postări pe Facebook, cu iz nostalgic, glorificând o perioadă demult apusă (din fericire!): a comunismului ceaușist, cel cu cozi la alimente, fără curent electric sau căldură, cu cenzură și dictatură. În spatele unor replici aparent inofensive – pe vremea mea era mai bine/mai frumos/mai ușor – se află niște tehnici de manipulare, perfecționate în timp. Fabricile rusești de troli sunt, adesea, la originea acestor manipulări.
Ambasada SUA lansează o campanie de conștientizare pe tema dezinformării
Ambasada SUA la București a lansat săptămâna aceasta o campanie de conștientizare pentru a combate dezinformarea și a stimula receptarea informată a mesajelor media. O serie de video-uri explorează impactul negativ pe care informațiile false sau înșelătoare îl pot avea asupra relațiilor noastre și a altor momente din viața cotidiană.
Video: https://www.youtube.com/watch?v=T380T1x_NQI
Moscova, ofensivă hibridă pentru vaccin în plină pandemie
În ultimii ani, Federația Rusă și-a intensificat atacurile hibride la adresa statelelor membre ale Uniunii Europene și ale Alianței Nord-Atlantice. Prilejul oferit de pandemia Covid-19 a determinat Kremlinul să-și amplifice eforturile de destabilizare a democrațiilor occidentale, folosindu-se de un arsenal complex...
InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii
Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check, îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmlhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: