Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

Informaţia greşită este o informaţie falsă care este răspândită fie din greşeală, fie cu intenţia de a induce în eroare. Atunci când există intenţia de a induce în eroare, acest lucru se numeşte dezinformare. Informaţiile greşite pot provoca daune majore persoanelor şi societăţii. Prin urmare, este important să protejăm oamenii împotriva informaţiilor greşite, fie prin a-i face rezistenţi la dezinformare, fie prin a demistifica informaţiile greşite după ce au fost expuşi la acestea.

Verificarea faptelor poate scădea încrederea oamenilor în informaţii false. Cu toate acestea, informaţiile greşite continuă adesea să influenţeze ce gândesc oamenii, chiar şi după ce aceştia primesc şi acceptă o rectificare; acest fenomen se numeşte „efectul de influenţă permanentă”. Chiar dacă o rectificare bazată pe fapte pare eficientă deoarece oamenii o recunosc şi este clar că şi-au schimbat convingerile, oamenii se bazează deseori pe informaţii greşite în alte contexte, de exemplu atunci când răspund la întrebări care sunt doar indirect asociate cu informaţiile false. Prin urmare, este important să se utilizeze cele mai eficiente abordări de demistificare pentru a obţine cel mai mare impact posibil.

Pentru că informaţiile greşite pot avea urmări, cel mai bine este să le prevenim. Acest lucru poate fi realizat prin explicarea strategiilor de argumentare înşelătoare sau manipulative - o tehnică cunoscută sub numele de „vaccinare,” care îi face pe oameni rezistenţi la încercările ulterioare de manipulare. Un posibil dezavantaj al vaccinării este acela că necesită cunoaşterea prealabilă a tehnicilor de informare greşită şi că are un efect maxim dacă se administrează oamenilor înainte ca aceştia să fie expuşi unor informaţii greşite.

Dacă nu poţi preveni, atunci trebuie să demistifici. Pentru ca demistificarea să fie eficientă, este important să se ofere contraargumente detaliate. Oferă o explicaţie clară asupra motivului pentru care, la acest moment, informaţia este falsă şi furnizează varianta sa corectă. Atunci când sunt oferite contraargumente detaliate, „urmările” informaţiilor greşite pot fi „îndepărtate.” Fără contraargumente detaliate, informaţiile greşite pot continua să aibă urmări chiar şi după încercările de a le corecta.