Publicat la data de: 2026-07-22
Acțiuni de dezinformare prin care se acreditează fals ideea că bazele din România au fost inspectate de Federația Rusă în anul 2023
Urmare la informațiile vehiculate în mediul online cu privire la presupuse activități de verificare ale Federației Ruse pe teritoriul României în anul 2023, vă prezentăm în cele ce urmează principalele aspecte care să clarifice acest subiect.
Arhitectura europeană de securitate a reprezentat vreme de trei decenii, de la începutul anilor 1990, principalul pol de transparență și stabilitate regională, instituită la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), cele mai importante trei instrumente fiind Tratatul privind Cerul Deschis (TCD), Documentul de la Viena 2011 privind măsurile de creștere a încrederii și securității (VD 2011) și Tratatul cu privire la forțele armate convenționale în Europa (TCFE).
În ceea ce privește TCFE precizăm faptul că tratatul a fost semnat în anul 1990 (și ratificat de Parlament prin Legea nr. 18 din 1992), România și Federația Rusă (URSS la momentul respectiv) fiind printre statele semnatare. În anul 2007, Federația Rusă s-a autosuspendat din tratat, dată de la care, aceasta nu și-a mai îndeplinit obligațiile ce îi reveneau. În plus, la data de 09.06.2023, Federația Rusă a notificat depozitarul TCFE, Regatul Țărilor de Jos, asupra deciziei sale de retragere din Tratat, care a devenit efectivă la data de 7 noiembrie 2023. Astfel, începând cu anul 2007, Federația Rusă nu a efectuat și nu a primit inspecții sub egida TCFE. România a suspendat la rândul său implementarea TCFE în anul 2023, ca parte a unui demers coordonat la nivelul Alianței, venit pe fondul deciziei Federației Ruse de a se retrage din Tratat. Efectele juridice pentru România s-au produs începând cu data de 14.12.2023, dată la care s-au suspendat obligațiile asumate în nume național prin Tratat.
În prezent, România și Federația Rusă sunt semnatare ale Documentului de la Viena 2011. Acesta este un document politic, fără forță juridică obligatorie, asumat în cadrul OSCE, care stabilește un set de măsuri de creștere a încrederii și securității în domeniul militar între statele participante la OSCE. Ultima activitate de verificare sub egida VD 2011 efectuată pe teritoriul României de către Federația Rusă a avut loc în anul 2021. După invadarea Ucrainei pe 24 februarie 2022, Federația Rusă nu a mai efectuat activități de verificare sub egida VD 2011 pe teritoriul României.
Precizăm faptul că documentele menționate anterior vizează, limitativ, anumite categorii de forțe, tipuri de unități militare și categorii de echipamente (de exemplu, sub incidența TCFE intrau doar cinci categorii de armament: tancuri de luptă, elicoptere de atac, vehicule blindate, piese de artilerie și avioane de luptă).
În ceea ce privește activitățile desfășurate în baza TCD, ratificat de România prin Legea 23/1994, menționăm că urmare a retragerii Federației Ruse din Tratat în anul 2021, nu au mai fost executate zboruri de observare ale acesteia deasupra teritoriului României (ultimul zbor de observare al Federației Ruse deasupra teritoriului României a avut loc în anul 2020).
Ministerul Apărării Naționale informează constant, onest și transparent opinia publică asupra misiunilor și activităților desfășurate.
Afirmația potrivit căreia, în anul 2023, reprezentanți ai Federației Ruse ar fi venit „să inspecteze unități militare românești” este falsă și prezintă într-o manieră grav distorsionată mecanismele internaționale de verificare și control al armamentelor.
Este regretabil că asemenea informații sunt lansate în spațiul public de persoane care, prin funcții deținute anterior, ar trebui să cunoască exact cadrul juridic și procedurile aplicabile.
Experiența nu poate înlocui adevărul, iar notorietatea nu transformă o afirmație inexactă într-un fapt.
Îndemnăm publicul să se informeze din surse oficiale și credibile și să trateze cu prudență declarațiile spectaculoase, lipsite de context și de rigoare.
InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii
Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check, îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmlhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: