Publicat la data de: 2022-12-29
"MApN MODIFICĂ PE ȘEST LEGISLAȚIA: RUSIA POATE FI ATACATĂ DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI"
Într-o serie de materiale apărute în mediul online se induce ideea falsă că modificările aduse recent, printr-un ordin de ministru, instrucțiunilor care reglementează procedurile de acces și tranzit ale trupelor străine în România ar schimba prevederile unei legi adoptate de Parlamentul României și ar permite atacarea altor state de pe teritoriul României (sic!).
Afirmațiile și interpretările respective sunt speculații care nu au legătură cu realitatea și au, cel mai probabil, intenția de a induce, fără o bază reală, stări de panică sau îngrijorare în rândul opiniei publice.
Iată argumentele:
Ordinul ministrului apărării naționale nr. M192/2022 pentru modificarea Instrucțiunilor privind operațiunile de mișcare și transport ale marilor unități și unităților militare, aprobate prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.4/2014 a fost emis cu respectarea tuturor prevederilor legale, fiind publicat în Monitorul Oficial al României.
Instrucțiunile citate mai sus pun în aplicare prevederile Legii nr. 291 din 2 noiembrie 2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, care constituie cadrul general privind condițiile în care forțele armate străine pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau tranzita teritoriul României, stabilind condițiile specifice, termenele pentru înaintarea cererilor de acces sau tranzit și alte elemente procedurale aliniate la cele valabile în cadrul NATO.
Nevoia de actualizare a Instrucțiunilor citate a rezultat din principiile mobilității militare promovate în cadrul NATO, în vederea asigurării cadrului legislativ care să permită deplasarea cu maximum de operativitate și eficiență a forțelor și mijloacelor aliate pe teritoriul statelor membre, în vederea protejării și apărării spațiului aliat comun, așa cu este asumat prin Tratatul Atlanticului de Nord.
Precizăm cu claritate că intrarea și staționarea forțelor armate străine pe teritoriul național, precum și tranzitul acestora sunt strict reglementate prin Legea nr. 291 din 2007.
Astfel, articolul 4 din legea citată, prevede că (sublinierile ne aparțin):
(1) Intrarea și staționarea forțelor armate străine în România sau tranzitarea teritoriului național de către acestea, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, potrivit angajamentelor asumate de România prin tratate internaționale, se aprobă de către Președintele României la propunerea prim-ministrului, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Președintele României informează Parlamentul despre decizie, în termen de 5 zile de la luarea acesteia, iar dacă Parlamentul este în vacanță, de la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz.
(1.1)Prepoziționarea produselor militare, echipamentelor și materialelor din înzestrarea forțelor armate străine se aprobă în condițiile prevăzute la alin. (1).
(2) În situația în care activitățile prevăzute la alin. (1) nu se execută în baza prevederilor unor tratate internaționale la care România este parte, Președintele României solicită încuviințarea Parlamentului.
(3) Guvernul informează președinții celor două Camere ale Parlamentului despre situația forțelor armate străine aflate pe teritoriul României, semestrial sau ori de câte ori este nevoie.
Ca atare, acreditarea ideii că modificările aduse prin ordin de ministru Instrucțiunilor privind operațiunile de mișcare și transport ale marilor unități și unităților militare ar putea modifica în vreun fel prevederile legii citate, prin introducerea unor situații neprevăzute de lege, nu poate fi susținută cu argumente juridice sau logice.
În concret, în materialele de presă menționate sunt interpretate prin scoaterea din context modificările aduse articolului 232 din Instrucțiuni, care sunt citate parțial, doar cu alineatul 1, cel mai probabil pentru susținerea tezei false de la care s-a pornit.
În realitate, articolul 232, în noua sa formă, aduce clarificări cu privire la termenele în care forțele armate străine pot solicita intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitarea teritoriul României, aprobările urmând a fi acordate în conformitate cu prevederile legale citate mai sus.
În noua sa formă, articolul 232 face diferența între țările cu care România a încheiat acorduri în acest domeniu – în cazul cărora, prin prevederile alineatului 1 este stabilit un interval de cel puțin 4 zile lucrătoare, și țările cu care nu există asemenea acorduri – intervalul fiind, în acest caz, mărit la 30 de zile înainte de data planificată a intrării în România (alineatul 2). La alineatul 3 este prevăzut modul de gestionare a accesului și tranzitului pentru gestionarea situațiilor de urgență sau de criză, doar pentru state membre NATO și UE, pentru desfășurarea operațiilor/exercițiilor organizate de NATO sau UE.
Pentru înțelegerea naturii modificărilor aduse articolului 232 al Instrucțiunilor citate, prezentăm mai jos forma articolului în discuție, în varianta inițială din 2014 (ordinul M4/2014), în cea modificată în 2016 (ordinul M62/2016) și în cea actuală (ordinul M192/2022).
Articolul 232 (varianta prevăzută în ordinul M4/2014)
(1) Cererile pentru obținerea aprobării de intrare/ieșire în vederea participării la acțiuni militare și exerciții se înaintează în termenele stabilite pe timpul conferințelor de planificare a activităților.
(2) Cererile pentru obținerea aprobării de tranzitare a teritoriului României se înaintează în termen de:
a) cel puțin 10 zile lucrătoare, anticipat, față de data intrării transportului pe teritoriul național pentru transporturi de produse strategice pe căile de comunicație rutiere, feroviare, aeriene și navale;
b) cel puțin 4 zile lucrătoare, anticipat, față de data intrării transportului pe teritoriul național pentru transportul de produse obișnuite pe căile de comunicație rutiere, feroviare, aeriene și navale.
Articolul 232 (varianta prevăzută în Ordinul nr. M.62 din 10 mai 2016)
(1) Cererile pentru obținerea aprobării de intrare/ieșire a forțelor armate străine în vederea participării la exerciții, activități de instruire și ceremoniale se înaintează în termenele stabilite pe timpul conferințelor de planificare a activităților.
(2) Cererile pentru obținerea aprobării de tranzitare a teritoriului României de către forțele armate străine, pentru activitățile prevăzute la alin. (1), se înaintează în termen de:
a) cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data intrării transportului pe teritoriul național pentru deplasarea de produse militare, echipamente și materiale din înzestrare pe căile de comunicație rutiere, feroviare, aeriene și navale;
b) cel puțin 4 zile lucrătoare înainte de data intrării transportului pe teritoriul național pentru deplasarea de forțe și/sau produse pentru asigurarea sprijinului pe căile de comunicație rutiere, feroviare, aeriene și navale.
(3) Pentru operațiile și exercițiile organizate de NATO sau împreună cu state membre NATO și UE, ale căror planuri/scenarii includ trecerea frontierei de stat de către forțe armate străine pentru gestionarea situațiilor de urgență sau criză, cererile pentru obținerea aprobării de intrare și tranzitare a teritoriului României se înaintează în termen de:
a) cel puțin 48 de ore înainte de data intrării transportului pe teritoriul național pentru forțe, armament, muniții, explozivi, materiale radioactive și alte bunuri periculoase ce se deplasează pe căile de comunicație rutiere, feroviare, aeriene și navale;
b) cel puțin 24 de ore înainte de data intrării pe teritoriul național pentru forțe, armament individual și alte bunuri care fac obiectul controlului vamal, dar nu fac parte din categoria bunurilor periculoase, ce se deplasează pe căile de comunicație rutiere, feroviare, aeriene și navale.
Articolul 232 (varianta în vigoare, prevăzută de ordinul M192/2022)
(1) Cererile pentru obținerea aprobării de intrare/ieșire și staționare a forțelor armate aparținând statelor membre NATO, Uniunii Europene și Parteneriatului pentru Pace sau statelor cu care România a încheiat acorduri în domeniu sau de tranzitare a teritoriului național de către acestea, în vederea participării la exerciții, activități de instruire și ceremoniale pe teritoriul României sau în scopul participării la operațiuni ce se desfășoară în afara teritoriului național, se înaintează cu cel puțin 4 zile lucrătoare înainte de data planificată a intrării în România a forțelor, produselor și echipamentelor militare sau a bunurilor materiale pentru asigurarea sprijinului, după caz.
(2) Cererile pentru obținerea aprobării de intrare/ieșire și staționare sau de tranzitare formulate de forțele armate străine, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se înaintează cu cel puțin 30 de zile înainte de data planificată a intrării în România a forțelor, produselor și echipamentelor militare sau a bunurilor materiale pentru asigurarea sprijinului, după caz.
(3) Pentru desfășurarea operațiilor/exercițiilor organizate de NATO sau UE sau împreună cu state membre NATO și UE, ale căror planuri/scenarii includ trecerea frontierei de forțe armate străine pentru gestionarea situațiilor de urgență sau de criză, cererile pentru obținerea aprobării de intrare/ieșire și staționare sau tranzitare a teritoriului României se înaintează astfel:
a) cu cel puțin 48 de ore înainte de data planificată a intrării transportului pe teritoriul național, pentru deplasarea de forțe, produse și echipamente militare, armament, muniții, explozivi, materiale radioactive și alte bunuri periculoase;
b) cu cel puțin 24 de ore înainte de data planificată a intrării pe teritoriul național, pentru bunurile care fac obiectul controlului vamal, dar care nu fac parte din categoria bunurilor periculoase.
În ceea ce privește sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei, facem următoarele precizări:
România a susținut puternic Ucraina, ca urmare a războiului de agresiune declanșat, la 24 februarie, în mod ilegal și nejustificat de Federația Rusă împotriva acestei țări, oferind Ucrainei sprijin multidimensional, care include asistență umanitară, sprijin politic, diplomatic și economic.
În acest sens, reamintim faptul că statul român a furnizat deja adăpost și ajutor pentru mai mult de 3 milioane de refugiați ucraineni care ne-au tranzitat frontiera și s-a implicat în facilitarea tranzitului dinspre Ucraina spre piețele globale a peste 10 milioane de tone de cereale.
În contextul actual, România a apreciat în repetate rânduri că este necesară menținerea consistenței și ritmului sprijinului oferit Ucrainei, atât de către parteneri, cât și de către organizațiile internaționale.
Țara noastră a sprijinit decizia Consiliului Afaceri Externe (CAE) de a înființa o Misiune Militară de Asistență în sprijinul Ucrainei (EUMAM), fapt care reprezintă un pas major în susținerea capacităților de apărare ale acestui stat împotriva agresiunii rusești.
Ca stat membru al UE, susținem consolidarea sprijinului Uniunii Europene prin intermediul acestei misiuni de asistență, urmând ca în perioada următoare să fie analizată și definită contribuția României la măsurile concrete care vor fi agreate de statele membre UE ce intenționează să participe la această inițiativă.
InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii
Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check, îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmlhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: