Publicat la data de: 2024-06-12
Informații false cu privire la aeronavele F16 aflate pe teritoriul României
Vă semnalăm o știre falsă apărută pe canalul pro-Kremlin Telegram/Rybar, conform căreia analiștii militari ruși susțin că „au fost deja efectuate de mai multe ori zboruri de probă, în direcția regiunii Odesa – Insula Șerpilor, cu aeronave F-16 transferate Ucrainei de țări din NATO, de la baza aeriană Fetești, unde piloții ucraineni sunt antrenați”. Aceeași sursă pro-Kremlin transmite „oficial” că infrastructura NATO va fi folosită de avioanele de luptă F-16 transferate Ucrainei pentru a lovi Rusia.
Este evident că așa-zisele „informații oficiale” transmise de canalul pro-Kremlin Telegram/Rybar sunt false. Aeronavele F-16 transferate din Regatul Țărilor de Jos în Baza 86 Aeriană Borcea sunt folosite pentru pregătirea piloților la Centrul de Instruire F-16 inaugurat în luna noiembrie 2023, unde sunt instruiți în prezent piloți militari români, nu ucraineni. Centrul European de Instruire F-16 (European F-16 Training Center - EFTC) de la Fetești a fost inaugurat în data de 13 noiembrie 2023 (https://www.mapn.ro/cpresa/18201_ceremonia-de-inaugurare-a-centrului-european-de-instruire-f-16,---in-baza-86-aeriana – RO & https://english.mapn.ro/cpresa/6113_inauguration-ceremony-of-the-european-f-16-training-center,-at-the-86th-air-base - EN).
În prezent, la Centrul European de Instruire F-16 sunt instruiți doar piloți români. Menționăm, de asemenea, că, în marja Summitului NATO de la Vilnius din 11 iulie 2023 (https://www.mapn.ro/cpresa/18017_semnarea-declara%C8%9Biei-comune-privind-formalizarea-coali%C8%9Biei-de-antrenare-a-for%C8%9Belor-aeriene-ale-ucrainei,-in-vederea-operarii-aeronavelor-f-16 – RO & https://english.mapn.ro/cpresa/6016_the-joint-declaration-on-the-formalization-of-the-training-coalition-for-the-ukrainian-air-force-with-a-view-of-operating-the-f-16-aircraft-was-signed- - EN), România și-a manifestat intenția de a instrui piloți străini după îndeplinirea tuturor condițiilor necesare.
Așadar, aeronavele F-16 transferate de Forțele Aeriene Olandeze la centrul de la Fetești sunt utilizate doar în procesul de pregătire și instruire a piloților de F-16 – încă o dată, doar români, la acest moment, și nu pentru executarea unor misiuni de luptă.
Nu este pentru prima dată când pe canalele rusești de comunicare sunt publicate informații false privind aeronavele F-16 din dotarea Forțelor Aeriene Române. O informație falsă similară celei vehiculată recent pe canalele de dezinformare rusești a fost combătută în ianuarie 2024 pe platforma InfoRadar https://inforadar.mapn.ro/46_o-noua-stire-falsa-referitoare-la-conflictul-din-ucraina.
De la declanșarea invaziei ilegale a Federației Ruse în Ucraina, România, în calitate de membru al Alianței Nord-Atlantice, a acționat prin punerea în aplicare a unor măsuri de consolidare a posturii de apărare și descurajare, de natură strict defensivă și proporțională cu nivelul potențialelor amenințări la adresa securității regionale, cu respectarea strictă a normelor de drept internațional. De altfel, după anexarea ilegală a Peninsulei Crimea de către Federația Rusă, începând cu anul 2014, aeronavele Forțelor Aeriene Române acționează în cadrul misiunilor de Poliție Aeriană și a celor de Poliție Aeriană întărită, alături de aeronave de luptă ale partenerilor, sub comandă NATO. Aeronavele românești care participă la misiunile de Poliție Aeriană întărită execută aceste misiuni exclusiv în spațiul aerian al României, în scopul întăririi capacității de reacție și descurajării unor posibile acțiuni ostile.
Menționăm că scopul Alianței Atlanticului de Nord este să garanteze securitatea celor 32 de state membre NATO și a peste 1 miliard de cetățeni. Toate deciziile luate la nivelul Alianței au fost pur defensive, pentru apărarea statelor membre și descurajarea oricărei agresiuni împotriva teritoriului aliat.
Ministerul Apărării Naționale va reacționa cu promptitudine pentru devoalarea oricărei încercări de dezinformare a publicului prin lansarea în spațiul mediatic a unor informații false. Cetățenii trebuie să aibă încredere că informațiile pe care le primesc sunt corecte, iar acest deziderat se poate obține doar prin informarea din surse oficiale.
Cu toții ne putem implica în lupta cu dezinformarea și pentru o informare corectă și cinstită a opiniei publice. Astfel, apelăm la spiritul dumneavoastră civic și vă rugăm să ne semnalați apariția unor informații false cu tematică militară prin completarea formularului de contact https://inforadar.mapn.ro/contact/index.php.
Update cu privire la pregătirea piloților ucraineni pe aeronavele F16
Pentru susținerea și completarea argumentelor deja publicate privind pregătirea piloților ucraineni pe aeronavele F16, actualizăm textele postărilor din platformă cu răspunsurile oferite de generalul-maior Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului, în cadrul Briefingului de presă susținut în data de 2 iulie 2024.
„În ceea ce privește F-16, știu că în prezent sunt peste 12 piloți care se antrenează pe F-16 atât în Danemarca, cât și în Statele Unite.
Din motive de securitate operațională, nu voi putea intra în numărul specific de piloți din aceste locații și nici în calendarul de pregătire. Dar, după cum vă amintiți, instruirea este adaptată la piloți și va continua să depindă de experiența acestora, competențele lor lingvistice în limba engleză, experiența lor de zbor, indiferent dacă urmează un curs de bază sau un curs avansat de pregătire pentru avioane de luptă F-16.
Astfel, Coaliția pentru putere aeriană - Coaliția pentru capabilități, care a fost înființată de Grupul de contact pentru Ucraina (UDCG), continuă să analizeze această problemă în mod holistic și să ia în considerare nevoile Ucrainei.
...
Unii dintre piloți au absolvit deja și, după cum bine știți, au continuat pregătirea în Europa. Dar, din nou, voi lăsa Ucraina să vorbească despre detalii legate de locul în care se află piloții lor și care este situația acestora. Dar, din nou, în acest moment, livrările inițiale de F-16, după cum urmăriți, sunt planificate să aibă loc cândva în această vară.
Din nou, vom avea mai multe de oferit în viitor pe această temă. ”
Răspunsuri ale generalului-maior Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului, în cadrul Briefingului de presă susținut în data de 2 iulie 2024.
#Crimeea #Russia #invasion #Ukraine #TheTruth #Romania #NATO
InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii
Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check, îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmlhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: