Publicat la data de: 2024-06-25
O nouă serie de petiții care acreditează ideea falsă că sprijinul pentru Ucraina reprezintă pericolul de atragere în război pentru România
Vă semnalăm o serie de petiții și de solicitări de informații publice, identice în conținut, semnate de diferiți cetățeni, care au venit în număr mare pe adresa Ministerului Apărării Naționale și a altor instituții publice din România.
Petițiile solicită retragerea proiectului de Ordonanță de urgență privind finanțarea de către România a instruirii personalului ucrainean în cadrul facilității de instruire pentru personalul care operează aeronave F-16 din Baza Aeriană-Fetești, postat în transparență decizională pe site-ul de internet al MApN și formulează, de asemenea, o serie de întrebări.
În ceea ce privește solicitările de informații publice, sunt formulate cinci întrebări cu privire la costurile presupuse de instruirea piloților de F-16.
Facem de la început precizarea că Ministerul Apărării Naționale respectă dreptul de petiționare și de acces la informațiile de interes public pentru toți cetățenii care se adresează instituției. Ca urmare, toți cei care au transmis petițiile și solicitările de informații publice prezentate mai sus vor primi răspuns în condițiile și în termenele prevăzute de Ordonanța nr. 27 din 2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, respectiv de Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Pentru corecta informare a opiniei publice, se impun următoarele precizări:
1. Cu privire la petiții
Cu privire la petițiile în discuție, construcția textului acestora pleacă de la un narativ fals, vehiculat tot mai des în spațiul public, care acreditează ideea că sprijinul acordat Ucrainei, o țară atacată ilegal și nejustificat de Federația Rusă, ar putea atrage România în acest război.
Nu este pentru prima dată când este utilizată această formă de manifestare a unor narative bazate pe speculații, exagerări și false conexiuni, prin intermediul utilizării dreptului la petiționare, care este garantat în România.
La data de 18 februarie 2022, cu o săptămână înainte de declanșarea invaziei Ucrainei de către forțele armate ruse, vă semnalam, tot aici, pe platforma InfoRadar, o acțiune asemănătoare, instrumentată tot prin intermediul unor petiții formulate similar, trimise de un număr mare de cetățeni pe adresa MApN. Petițiile de la acel moment plecau de la o premisă falsă, respectiv se afirma, fără un fundament real, că intrarea în vigoare a Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar ar fi impus intrarea României într-un război alături de Ucraina, în situația în care țara vecină ar fi atacată.
Această nouă acțiune de petiționare urmărește același mecanism al premisei false, interpretând, de această dată, că adoptarea ordonanței de urgență aflate în proiect, care are ca scop asigurarea cadrului juridic general pentru angajarea și efectuarea din bugetul MApN a cheltuielilor determinate de instruirea personalului ucrainean în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din Baza 86 Aeriană, ar reprezenta o intrare iminentă în război, motiv pentru care se solicită retragerea acestui proiect legislativ.
Centrul de Instruire F-16 din România a fost inaugurat la Fetești, la 13 noiembrie 2023 în Baza 86 Aeriană. Acesta este un proiect dezvoltat de România și Țările de Jos, cu participarea companiei producătoare a aeronavelor F-16, Lockheed Martin, în baza Scrisorii de Intenție (LOI) dintre Ministerul Apărării Naționale al României, Ministerul Apărării Naționale al Regatului Țărilor de Jos și corporația Lockheed Martin, semnată la data de 29.08.2023 și a Hotărârii CSAT S-116 din 6 iulie 2023.
Centrul are un rol vital în primul rând pentru pregătirea piloților români pentru operarea acestui tip de aeronave, atât pentru formarea de noi piloți pentru Forțele Aeriene Române, care să fie repartizați în cele două escadrile formate prin achiziționarea a încă 32 de aparate de la Guvernul Norvegiei, cât și în dobândirea de noi calificări pentru piloții deja formați.
Încă de la deschiderea acestui centru, România a anunțat că facilitatea va putea pregăti personal navigant și din alte țări aliate și partenere, inclusiv piloți ucraineni, atunci când aceștia vor atinge nivelul de pregătire care le va permite începerea antrenamentelor la Fetești.
Referitor la numărul de piloți ucraineni și momentul începerii pregătirii acestora, condiționarea esențială este determinată de selecționarea personalului conform baremelor medicale, tehnice și lingvistice impuse de programul de instruire, precum și de numărul de locuri disponibile în fiecare serie.
Numărul de piloți ucraineni care vor putea fi pregătiți în centrul de la Fetești, pe baza sponsorizării statelor NATO care își vor asuma acest lucru, urmează a fi stabilit pe baza unor contracte de instruire care se vor încheia între țările-sponsor și compania Lockheed Martin, responsabilă de pregătire.
Ordonanța de urgență al cărei proiect este supus procedurilor de transparență decizională asigură cadrul juridic general pentru angajarea și efectuarea din bugetul MApN a cheltuielilor determinate doar de instruirea personalului ucrainean care va fi sponsorizat de România. Concret, cheltuielile sunt destinate plății contractelor necesare instruirii personalului ucrainean, precum și pentru cartiruire, hrănire, transport, combustibil consumat în procesul de instruire, asigurarea echipamentului special și pentru alte bunuri și servicii conexe.
Prin intrarea în vigoare a acestui act normativ nu este necesară alocarea unor fonduri suplimentare, cheltuielile încadrându-se în prevederile bugetare anuale, aprobate pentru Ministerul Apărării Naționale. MApN are în vedere solicitarea rambursării acestor cheltuieli prin mecanismele instituite la nivelul Uniunii Europene.
Implicarea mai multor țări membre ale NATO în procesul de instruire a personalului ucrainean transmite un mesaj puternic de coeziune în interiorul UE, NATO și al statelor partenere, contribuind semnificativ la eforturile de întărire a capacităților de apărare ale Ucrainei
Centrul de la Fetești nu este singura facilitate în care se va instrui personal navigant ucrainean. Acest lucru se întâmplă deja și în alte state NATO, care au în desfășurare astfel de programe.
În contextul evoluțiilor curente de securitate din vecinătatea estică a Alianței, țara noastră își menține susținut poziția de continuare a eforturilor pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare, în mod coerent și cuprinzător, pe întregul flanc estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre.
Petiția în discuție reia și problema unor proiectelor legislative care au făcut obiectul transparenței decizionale în urmă cu câteva săptămâni, respectiv proiectul privind Legea apărării naționale a României și cel al Legii privind Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză. Aceste două proiecte au parcurs procedurile de transparență decizională impuse de Legea nr. 52 din 2003 privind transparența decizională în administrația publică, fiind organizată inclusiv o dezbatere publică, la sediul MApN, anunțată pe pagina de internet a instituției, așa cum cere Legea nr. 52 din 2003.
La dezbaterea publică au avut acces organizațiile și cetățenii interesați care au solicitat prezența la sediul instituției, inclusiv reprezentanți ai mass-media, minuta acestei dezbateri putând fi consultată pe pagina de internet a MApN aici sau aici.
Observațiile care au făcut referiri concrete la îmbunătățirea textelor celor două proiecte de lege au fost valorificate în cadrul procesului de redactare a proiectelor celor două legi, care se află, în acest moment, pe circuitul de avizare interinstituțională. La încheierea acestui parcurs, după aprobarea în ședință de guvern, cele două proiecte vor fi înaintate Parlamentului României, pentru dezbatere și adoptare.
De asemenea, proiectul Ordonanței de urgență privind finanțarea de către România a instruirii personalului ucrainean în cadrul facilității de instruire pentru personalul care operează aeronave F-16 din Baza Aeriană-Fetești, a fost postat, așa cum arătam, pe site-ul instituției, în condițiile prevăzute de aceeași legislație care reglementează transparența decizională și va urma parcursul procedural prevăzut de normele legale.
2. Cu privire la solicitările de informații publice
În ceea ce privește solicitările de informații publice, formulate în baza Legii nr. 544 / 2001, semnalăm că și acestea sunt identice în conținut și au sosit, de asemenea, în număr mare. Întrebările conținute de aceste solicitări sunt construite în aceeași logică a exagerării și stabilirii unor false conexiuni, în jurul aceluiași narativ care acreditează ideea că sprijinul acordat Ucrainei ar putea atrage țara noastră în războiul declanșat de Federația Rusă în luna februarie 2022.
Costurile exacte al instruirii personalului navigant pentru operarea și exploatarea aeronavelor F-16 fac parte din categoria informațiilor clasificate, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor, conform prevederilor art. 12, Legea 544/2001.
În legătură cu întrebările referitoare la numărul de militari ucraineni care vor putea fi instruiți în Centrul European de Instruire F-16 de la Fetești și costurile care vor fi asumate de România, am explicat deja mai sus că acest număr urmează să fie stabilit ulterior, țara noastră acoperind cheltuielile doar pentru personalul pentru care își va asuma sponsorizarea. Pentru acoperirea acestei finanțări nu va fi necesară alocarea unor fonduri suplimentare, cheltuielile încadrându-se în prevederile bugetare anuale, aprobate pentru MApN, iar ulterior, se va avea în vedere solicitarea rambursării acestor cheltuieli prin mecanismele instituite la nivelul Uniunii Europene.
Update cu privire la pregătirea piloților ucraineni pe aeronavele F16
Pentru susținerea și completarea argumentelor deja publicate privind pregătirea piloților ucraineni pe aeronavele F16, actualizăm textele postărilor din platformă cu răspunsurile oferite de generalul-maior Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului, în cadrul Briefingului de presă susținut în data de 2 iulie 2024.
„În ceea ce privește F-16, știu că în prezent sunt peste 12 piloți care se antrenează pe F-16 atât în Danemarca, cât și în Statele Unite.
Din motive de securitate operațională, nu voi putea intra în numărul specific de piloți din aceste locații și nici în calendarul de pregătire. Dar, după cum vă amintiți, instruirea este adaptată la piloți și va continua să depindă de experiența acestora, competențele lor lingvistice în limba engleză, experiența lor de zbor, indiferent dacă urmează un curs de bază sau un curs avansat de pregătire pentru avioane de luptă F-16.
Astfel, Coaliția pentru putere aeriană - Coaliția pentru capabilități, care a fost înființată de Grupul de contact pentru Ucraina (UDCG), continuă să analizeze această problemă în mod holistic și să ia în considerare nevoile Ucrainei.
...
Unii dintre piloți au absolvit deja și, după cum bine știți, au continuat pregătirea în Europa. Dar, din nou, voi lăsa Ucraina să vorbească despre detalii legate de locul în care se află piloții lor și care este situația acestora. Dar, din nou, în acest moment, livrările inițiale de F-16, după cum urmăriți, sunt planificate să aibă loc cândva în această vară.
Din nou, vom avea mai multe de oferit în viitor pe această temă. ”
Răspunsuri ale generalului-maior Pat Ryder, secretarul de presă al Pentagonului, în cadrul Briefingului de presă susținut în data de 2 iulie 2024.
InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii
Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check, îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmlhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: