Publicat la data de: 2024-07-25
Acțiune de dezinformare promovată în rețelele sociale cu privire la rațiile individuale de luptă
Vă semnalăm o acțiune de dezinformare promovată în platformele social media, referitoare la așa-zise comenzi-gigant de rații individuale de luptă produse de o firmă din Germania pentru Ministerul Apărării Naționale. Așa-zisa „știre” afirmă că au fost necesare 200 de TIR-uri pentru transportul produselor către România, fiind oferite, ca dovezi, câteva fotografii cu aceste rații individuale – ambalajul exterior și conținutul acestora, pe care se pot observa inscripționări și etichete în limba română. Concluzia acestei „dezvăluiri” este că Ministerul Apărării Naționale se pregătește pe ascuns de război.
Înainte de a vă oferi informațiile necesare pentru a înțelege cum a fost organizat sistemul de hrănire al Armatei României pentru personalul care execută misiuni, prin asigurarea „rațiilor individuale de luptă”, să demontăm dezinformarea în sine.
„Știrea” rostogolită pe platformele social media este fabricată printr-un amestec de informații reale – fotografiile în cauză reprezintă într-adevăr rații individuale de luptă folosite pentru hrănirea militarilor români, cu informații false – firmele producătoare ale rațiilor achiziționate de MApN sunt din Spania și Suedia, nu din Germania, iar cantitățile sunt evident exagerate.
Vehicularea unor cantități atât de absurd de mari care ar fi fost expediate către România ar putea fi explicată prin obiectivele din spatele acestei manipulări:
- inducerea unei stări de panică în rândul celor care aleg să creadă această așa-zisă „știre”, fiind nevoie de o asemenea cantitate pentru a „proba” pregătirile pentru război. Pe ambalajul de exterior de culoare verde se poate observa inscripția „RAȚII INDIVIDUALE DE LUPTĂ” (subl. ns), așa cum sunt denumite în terminologie standard NATO. Acest detaliu - „DE LUPTĂ” - nu este scos în evidență în mod întâmplător, ci este menit să susțină mesajul subliminal că Armata României se pregătește de luptă, cu alte cuvine, de război.
- Stimularea unor atitudini de suspiciune față de acțiunile Ministerului Apărării Naționale care, iată se pregătește de război și nu ne spune asta.
De fapt, în Armata României alimentația militarilor se execută diferențiat pe norme de hrană în funcție de specificul activităților pe care le desfășoară aceștia. Astfel, există o normă de hrană de bază pentru întregul personal (Norma de hrană nr. 1-hrană caldă) și o normă de hrană pentru personalul care execută misiuni (Norma de hrană nr. 5), denumită „rație individuală de luptă”.
Armata României are în derulare un program de achiziții al rațiilor de hrană pentru militari (R.I.L.), descentralizat, prin directorii de programe majore.
Acordurile cadru sus-menționate prevăd reluarea competiției pentru atribuirea contractelor subsecvente în situația în care promitenții sus-menționați, clasați în ordinea amintită în cadrul procedurii de atribuire, își declară (din indiferent ce motive) incapacitatea de furnizare potrivit cerințelor achizitorului.
Furnizorii cu care s-au încheiat acorduri-cadru potrivit celor de mai sus au ofertat și furnizează rații individuale de luptă produse de companii din Spania și Suedia. Menționăm că toți operatorii economici participanți la licitații au oferit doar produse din import.
Rațiile individuale de luptă sunt ambalate în cutii de carton paletizate (72 pachete/palet).
Conform specificațiilor tehnice și a legislației naționale aplicabile, furnizorii sunt obligați să eticheteze produsele în limba română.
Procedurile de achiziții pentru aceste produse s-au derulat în mod transparent, prin sistemul electronic de achiziții publice, unde pot fi consultate în mod liber.
Spre exemplu, Forțele Terestre Române au demarat în anul 2022 o procedură de achiziție (licitație deschisă) pentru achiziționarea unei cantități de 266.337 buc. rații individuale de luptă (RIL), cantitate maximă, în valoare de 66,051,576.00 lei fără TVA, la un preț unitar / RIL, de 248 lei fără TVA. În ceea ce privește cantitățile efective achiziționate până la această dată, au fost încheiate 5 contracte subsecvente, pentru un număr de 104.185 buc., în valoare totală de 32,285,880.00 lei fără TVA.
Forțele Aeriene au achiziționat, în anii 2022 și 2023, în total, 84.470 RIL, cantități efective, în valoare de 16.808.814,63 lei cu TVA.
La nivelul Forțelor Navale există semnat un acord-cadru de furnizare de RIL pentru o cantitate maximă de 91.644 pachete. Aferent acordului cadru, au fost semnate două contracte de furnizare, fiind achiziționate efectiv 36.864 RIL.
Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale a desfășurat o procedură similară, în anul 2023 (licitație deschisă online, acord-cadru), pentru o cantitate maximă de 26.310 buc, la același preț per bucată, de 248 lei fără TVA. Valoarea acordului-cadru este de 6.524.880 fără TVA. Cantitățile contractate efectiv sunt 5996 de bucăți RIL.
Comandamentul Comunicațiilor și Informaticii a încheiat un acord-cadru având ca obiect furnizarea de RIL în anul 2022, cu o cantitate maximă de 25.688 de bucăți, dintre care au fost achiziționate efectiv aproximativ 7.000 de RIL, în baza a două contracte subsecvente.
După cum se poate observa, cantitățile totale de pachete de rații individuale de luptă, achiziționate efectiv, din 2022 până în prezent, însumează aproximativ 239.000 de bucăți.
Însumarea volumului pachetelor cu rații individuale achiziționate de structurile MApN în ultimii trei ani ar fi echivalentă cu capacitatea de încărcare a aproximativ 80 de TIR-uri. Așa-zisa știre face referire la... 200 de TIR-uri care ar fi fost expediate către România de curând. Tragem împreună concluzia cu privire la credibilitatea unor asemenea „știri” și la interesele celor care sunt angrenați în răspândirea lor.
Dorim să mulțumim colegilor din mass-media care au ales să ne contacteze pentru a se informa pe acest subiect. Verificarea din mai multe surse este singura soluție eficientă în fața dezinformării.
InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii
Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check, îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmlhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: