Publicat la data de: 2024-12-14
Ambasada Federației Ruse acuză ministerul român al Apărării de afirmații nefondate
Ambasada Federației Ruse la București a emis joi, 12 decembrie, un comunicat de presă prin care acuză Ministerul Apărării Naționale din România de „acuzații nefondate” împotriva Rusiei.
Cum platforma InfoRadar este destinată corectării informațiilor eronate sau false apărute în spațiul public pe subiecte care țin de domeniul militar, credem că este un format cât se poate de potrivit să analizăm aceste acuze și să corectăm, de ce nu, propriile noastre informații, dacă identificăm erori în transmiterea lor.
În ce constau, concret, acuzațiile?
Comunicatul ambasadei Federației Ruse spune: „Referitor la afirmația nefondată a Ministerului Apărării Naționale al României conform căreia Rusia ar folosi minele marine „în atacurile ilegale asupra infrastructurii portuare ucrainene” din Marea Neagră, clarificăm încă o dată”. După care urmează un expozeu referitor la minele marine care amenință siguranța traficului din Marea Neagră și care, spun diplomații ruși, „nu au nicio legătură cu Rusia”.
Înainte de a identifica în ce context ar fi fost făcute afirmațiile nefondate de către MApN, observăm că ambasada Federației Ruse la București ține să corecteze doar un aspect legat de mijloacele folosite în atacuri (minele marine), nu și faptul (evident, de altfel, după regulile dreptului internațional) că atacurile executate asupra infrastructurii portuare ucrainene ar fi ilegale, ceea ce reprezintă o premieră pentru diplomația rusă.
Care este contextul din care au fost extrase aceste „afirmații nefondate”?
În 11 decembrie, Ministerul Apărării Naționale al României a emis comunicatul de presă nr. 407, cu titlul „Ministrul apărării naționale și ambasadoarea SUA au vizitat Baza Militară 99 Deveselu”. În cadrul acestui comunicat, ministrul român al apărării este citat cu următoarea afirmație:
„Din păcate, ca urmare acțiunilor agresive ale Rusiei, Marea Neagră s-a transformat, dintr-un spațiu al cooperării și comerțului liber, într-o zonă de război. Minele marine, dronele sau fragmentele de drone folosite în atacurile ilegale asupra infrastructurii portuare ucrainene, care au căzut pe teritoriul național, sunt pericole de securitate cu care ne confruntăm în mod direct [subl. ns.]. Angajamentul României, alături de aliații noștri, pentru asigurarea securității în regiunea noastră este de neclintit.”
Ce rezultă din analiză?
Este evident că fragmentul subliniat în citatul de mai sus a generat reacția diplomaților ruși.
Orice vorbitor de limba română cu studii elementare de gramatică poate să înțeleagă faptul că fraza evidențiată reprezintă o enumerare de elemente egale ca semnificație și importanță, despărțite prin virgulă.
Mai pe înțeles, principalele „pericole de securitate cu care ne confruntăm în mod direct” sunt două: (1) „minele marine” și (2) „dronele sau fragmentele de drone folosite în atacurile ilegale asupra infrastructurii portuare ucrainene, care au căzut pe teritoriul național”.
Credem că este cât se poate de clar că acest enunț nu a acreditat ideea că forțele ruse ar fi atacat porturile ucrainene cu mine marine.
La fel de evident este și faptul că acest comunicat nu a făcut nicio referire la proveniența minelor marine care reprezintă o amenințare pentru traficul naval din Marea Neagră. Românii au, pentru situații de acest gen, un proverb legat de adevărurile rostite de gura păcătosului.
Ca o paranteză necesară, această amenințare este cât se poate de reală, 107 mine fiind, până în prezent, identificate și neutralizate de forțele navale ale statelor riverane.
Ce concluzii se pot trage?
Pe baza argumentelor prezentate mai sus, putem constata că afirmațiile din comunicatul MApN care au atras atenția ambasadei ruse nu sunt, sub nicio formă, nefondate.
Este cât se poate de clar (și pentru noi, și pentru ambasada Federației Ruse la București, așa cum constatăm) cine a transformat regiunea Mării Negre într-un teatru de război, cu consecințe tragice pentru poporul ucrainean și cu pericole și amenințări cât se poate de grave pentru securitatea regională și chiar globală.
Agresiunea ilegală, nejustificată și profund imorală a Federației Ruse împotriva Ucrainei și consecințele acesteia nu pot fi justificate sau acoperite de nicio formă de propagandă oficială sau încercări de manipulare informațională.
InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii
Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check, îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmlhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: