Vă semnalăm o nouă serie de dezinformări rostogolite în spațiul online din România și din străinătate cu privire la procesul de extindere și modernizare a  Bazei 57 Aeriană „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino” de la Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța.

Ministerul Apărării Naționale respinge speculațiile pe acest subiect, apărute în spațiul public românesc și internațional, prin care sunt vehiculate interpretări și scenarii manipulatorii, neconforme cu realitatea în privința proiectului de extindere a Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Investițiile programate pentru modernizarea și extinderea acestei baze militare a Armatei României vor avea ca rezultat primul element complet și complex de infrastructură aeroportuară construit de România după anul 1990, menită să îmbunătățească în mod semnificativ capacitățile de operare și de instruire ale Forțelor Aeriene Române și ale celor aliate în consolidarea polului de securitate pe Flancul Estic al Alianţei. Manipulările din spațiul public pe acest subiect sunt aliniate campaniilor de dezinformare și propagandă cu care Federația Rusă își susține atacurile hibride împotriva țărilor aliate.

Logica din spatele acestor încercări de distorsionare a adevărului este lesne de înțeles. În anul 2024, România a sărbătorit 20 de ani de la aderarea la NATO, obiectiv strategic împlinit prin voința suverană a poporului român. Apartenența la NATO asigură libertatea și prosperitatea românilor într-o societate democratică. Niciodată România nu a avut garanții mai puternice pentru suveranitatea și securitatea națională. NATO operează ca un instrument de amplificare si protejare a suveranității fiecăruia dintre membrii săi, nu doar în domeniul apărării și securității, ci în toate dimensiunile.

Toate evoluțiile care privesc dezvoltarea capacităților de descurajare și apărare ale României, inclusiv cele care privesc forțe și capabilități Aliate dislocate pe teritoriul național ca parte a măsurilor de consolidare a Flancului Estic, sunt fie legate de capacitatea forţelor armate ale României de a acționa interoperabil cu NATO, fie ca răspuns la evoluții concrete ale situației de securitate din regiune.

Este cât se poate de evident că apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri. Suveranitatea națională nu este o frază sau un concept speculativ, ci un complex de principii și acțiuni pe care statul român le exercită în mod suveran, atât prin acțiuni naționale, cât și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, cea mai puternică instituție politico-militară cu caracter defensiv din istorie.

Realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin acțiuni de dezinformare și manipulare este că, începând din anii 2000, Federația Rusă s-a îndepărtat tot mai agresiv de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică, exprimat în Consiliul NATO-Rusia, organism de consultare în care Rusia a fost tratată de aliați de pe poziții egale și principiale. Respectând tradițiile sovietice, agresorul de la Kremlin denunță agresiuni închipuite, reînviind, cu mijloacele societății informaționale, mitul cetății asediate.

După ce a încălcat sistematic prevederile unor tratate internaţionale în materie de armamente convenționale sau nucleare, esențiale pentru menținerea echilibrului de securitate și a întreținut activ conflicte înghețate în regiune, Rusia a ales să invadeze, în 2008, Georgia. De atunci, Federația Rusă a militarizat Marea Neagra, a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran. Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice și libere. În paralel, Federația Rusă este angajată într-un set persistent de acțiuni hibride împotriva unor țări membre NATO, UE și a altor state din regiunea Mării Negre, cum ar fi Republica Moldova, pe care o șantajează permanent, îndeosebi prin instrumente energetice și economice, dar și cu acțiuni hibride.

Pe acest fond trebuie înțelese toate măsurile de consolidare a posturii de apărare și descurajare a oricărei agresiuni din partea Rusiei împotriva teritoriului aliat luate de România și de Aliați în regiunea Mării Negre. Toate aceste măsuri au fost de natură exclusiv defensivă, fiind decise și puse în executare în mod transparent și direct proporțional cu nivelul amenințărilor reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei. 

Prezența militarilor aliați în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, dar și în Baza Militară de la Deveselu, în Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, la Cincu și în alte comandamente și facilități de instruire de pe teritoriul României reprezintă atât o normalitate practică în contextul apartenenței României la NATO, cât și o expresie directă a solidarității Aliaților în fața amenințărilor la pacea și securitatea regională generate de acțiunile agresive ale Federației Ruse. 

Investițiile în extinderea și modernizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu au fost decise printr-o hotărâre emisă de Guvernul României în anul 2019 (HG nr. 781). Durata lucrărilor de modernizare este etapizată pe 20 de ani, investiția totală fiind estimată la peste 12 miliarde de lei.

Baza românească pe care Guvernul o modernizează la Mihail Kogălniceanu va fi dotată cu o nouă pistă de decolare-aterizare, proiectată cu propriile zone de mișcare aeroportuară, punct control pentru zbor, platforme pentru operarea aeronavelor și sisteme de balizaj și de radionavigație, dar va dispune și de facilități administrative și sociale, zone de tranzit și depozitare, zone pentru mentenanța aeronavelor, un parc pentru tehnica militară, împrejmuire și puncte de control pentru acces, drum perimetral de incintă și drumuri interioare.

La finalul lucrărilor, preconizat pentru anul 2042, Baza de la Mihail Kogălniceanu va fi una dintre cele mai moderne baze aeriene din spațiul comun aliat. Noua infrastructură va putea îndeplini, pe lângă rolul de structură a Forțelor Aeriene Române și pe cel de punct nodal de referință pentru nevoile de tranzit și de instruire ale forțelor aliate.

Încercările de a prezenta măsurile concrete de întărire a capacității de apărare a României și a NATO drept acte de trădare națională se înscriu în tiparul campaniilor de dezinformare desfășurate în spațiul public din România de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, prin care se încearcă inducerea unui climat de panică și de slăbire a încrederii în capacitatea instituțiilor din sistemul național de securitate de a-și îndeplini misiunile constituționale și discreditarea acțiunilor de întărire a capacității de apărare și de reacție în fața oricăror forme de agresiune luate la nivel național ori împreună cu aliații din NATO.