banner

Publicat la data de: 2025-01-22

Presa rusă dezinformează cu privire la atacurile executate de propriile forțe în proximitatea granițelor României cu Ucraina

Vă semnalăm o dezinformare rusă pe subiectul atacurilor recente, din noaptea de joi, 16 ianuarie, spre vineri, 17 ianuarie, executate cu drone de forțele Federației Ruse asupra infrastructurii portuare civile din Ucraina, în proximitatea graniței cu România. Campania de dezinformare rusă folosește informaţii false sau scoase din context și inventează situații inexistente pentru a manipula adevărul si a influența opinia publică.

Așa cum Ministerul Apărării Naționale a comunicat deja, pe timpul atacurilor ilegale cu drone desfășurate de forțele ruse în noaptea de joi, 16 ianuarie, spre vineri, 17 ianuarie, sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat încălcări ale spațiului aerian românesc, ceea ce a impus, conform procedurilor, instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea și decolarea, din Baza 86 Aeriană de la Borcea, a două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană.

Ulterior, așa cum am informat printr-un al doilea comunicat de presă, în urma cercetărilor executate de echipele formate din specialiști din MApN, SRI și MAI au fost identificate două zone în care au căzut resturi de drone de proveniență rusească de tip Geran1/2, una între localitățile Ceatalchioi și Tudor Vladimirescu, iar alta la sud de Chilia Veche. Impactul resturilor de drone, care au fost ridicate pentru investigații, nu a afectat elemente de infrastructură și nu au fost semnalate pagube materiale.

Această situație, devenită, din păcate, una de rutină, a constituit baza de pornire a unui scenariu complet fals inventat în laboratoarele de propagandă de la Kremlin.

Articolele publicate de presa din Rusia plasează atacul ilegal executat de propriile forțe asupra porturilor civile ucrainene cu o zi mai târziu, respectiv vineri, 17 ianuarie, spre sâmbătă, 18 ianuarie și acreditează, fără nicio bază reală, ideea că forțele militare ale Armatei României ar fi intervenit în desfășurarea evenimentelor, prin executarea de foc asupra dronelor rusești cu mijloace de lovire dispuse pe teritoriul național al României. În scenariul fantezist se afirmă, fără nicio legătură cu realitatea, că obiectivul atacurilor ruse ar fi fost, de fapt, o operațiune de tranzit de militari români (potrivit unei surse de propagandă) sau de mercenari români (așa cum afirmă o alta), transportați cu ambarcațiuni de pe malul românesc pe cel ucrainean. „Atacul” descris de materialul de propagandă, care ar fi fost ordonat de la vârful armatei ruse, ar fi provocat numeroase victime de partea română, morți și răniți. În scenariul de la Kremlin apar și elicoptere ale Forțelor Aeriene Române care ar fi intervenit pentru evacuarea așa-zișilor răniți și sprijinirea cu foc a intervenției forțelor ucrainene de pe celălalt mal.

Deși absurdă și implauzibilă, această „știre” se înscrie în tiparul operațiunilor ruse de influențare și manipulare executate în prezent în spațiul public românesc și aliat.

Oricât de stângaci ar fi redactată și oricâte erori evidente ar conține, știrea falsă este amplificată în spațiul public țintit prin algoritmi și agenți umani afiliați, pe multiple canale de propagandă. Ulterior, sunt generate reacții oficiale sau analize ale unor așa-ziși „experți”, care sunt, la rândul lor, fructificate de sistemul de amplificare în mediul online, în special pe platformele digitale de comunicare.

Aceste operațiuni vizează, în primul rând, opinia publică din România și, prin extensie, din spațiul NATO, care este manipulată să creadă că NATO urmărește să intre în război cu Rusia și că România este împinsă în acest conflict. Acest narativ de propagandă este conjugat cu altele, cum ar fi așa-zisele intenții de folosire a bazelor militare din România pentru pregătirea unor operații ofensive, pregătirile făcute în secret de autoritățile de la București pentru trimiterea de militari români pe frontul din Ucraina și altele, pe care le-am semnalat în mod constant pe această platformă de combatere a dezinformării.

În același timp, acest tip de dezinformare țintește și publicul intern rus, care este hrănit în mitul cetății asediate, fiind manipulat să creadă că Rusia este în pericol de a fi atacată de NATO și că în Ucraina militarii ruși din forțele de invazie luptă, în așa-zisa „operațiune militară specială”, împotriva NATO.

Reiterăm faptul că realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin aceste acțiuni de dezinformare și manipulare este că Federația Rusă, în disprețul total al normelor internaționale, a militarizat Marea Neagră, a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran. Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice și libere. În paralel, Federația Rusă este angajată într-un set persistent de acțiuni hibride împotriva unor țări membre NATO, UE și a altor state din regiunea Mării Negre.

Este de așteptat ca, în perioada următoare, știrea falsă prezentată în acest material să fie preluată și amplificată și de vectorii propagandei ruse care acționează din interiorul spațiului public românesc și amplificată, în special pe platformele digitale.

InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii

Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.

nato

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check, îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.html
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altorfact-checkers