Teme de clarificat
Publicat la data de: 2024-12-14
Ambasada Federației Ruse acuză ministerul român al Apărării de afirmații nefondate
Ambasada Federației Ruse la București a emis joi, 12 decembrie, un comunicat de presă prin care acuză Ministerul Apărării Naționale din România de „acuzații nefondate” împotriva Rusiei.
Cum platforma InfoRadar este destinată corectării informațiilor eronate sau false apărute în spațiul public pe subiecte care țin de domeniul militar, credem că este un format cât se poate de potrivit să analizăm aceste acuze și să corectăm, de ce nu, propriile noastre informații, dacă identificăm erori în transmiterea lor.
Publicat la data de: 2024-12-13
Dezinformări legate de unele proiecte legislative transmise recent Parlamentului României
Guvernului României a aprobat, în ședința din 12 decembrie, transmiterea către Parlamentul României a două proiecte legislative inițiate de Ministerul Apărării Naționale.
Cele două proiecte au parcurs procesul de transparență decizională cerut de lege, fiind organizate inclusiv dezbateri publice, așa cum poate fi observat din consultarea secțiunii Proiecte de acte normative aflate în procedură de transparenţă decizională, de pe pagina de internet a MApN.
Încă de la publicarea formei inițiale a fiecăruia dintre cele două proiecte, în spațiul public au apărut o serie de informații false, manipulări și exagerări bazate pe scoaterea din context, care au fost reluate recent, în urma anunțului de trimitere a proiectelor către Parlamentul României, pentru dezbatere și adoptare. Aceste dezinformări, care au rolul de a întreține o stare de incertitudine și de a induce panica în rândul opiniei publice, se aliniază tendințelor identificate în ultima vreme, fiind răspândite sau susținute inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO.
Publicat la data de: 2024-12-08
Dezinformări virale în mediul online
Ministerul Apărării Naționale semnalează noi acțiuni de dezinformare în mediul online, în special în platforma TikTok.
De această dată sunt vizate frontierele României și infrastructura portuară.
Prima dintre cele două postări identificate acreditează în mod fals ideea că granițele României vor fi închise și securizate cu efective militare, iar a doua prezintă, de asemenea fără nicio legătură cu realitatea, tehnică militară, care nu se află în dotarea Armatei României, ca fiind concentrată în Portul Constanța – locația filmării neavând nicio legătură cu acest port, aceasta fiind o „dovadă”, pretind autorii dezinformării, a unor pregătiri de război.
Toate aceste informații sunt false!
Publicat la data de: 2024-12-07
Noi dezinformări în mediul online
Semnalăm noi incercari de dezinformare, în mediul online, în special pe platforma TikTok, prin care diferite înregistrări ale unor deplasări de tehnică militară, realizate în zile anterioare, sunt prezentate în mod fals ca fiind realizate astăzi, 7 decembrie.
Spre exemplu, imaginile surprinse în prima filmare în București sunt realizate în dimineața zilei de 1 decembrie, și reprezintă deplasarea mijloacelor de luptă din dotarea Armatei României și a unor armate aliate care au făcut parte din blocul de paradă. Tancurile și mașinile blindate din imagini se deplasau către Piața Presei Libere, pentru constituirea dispozitivului de defilare care a trecut pe sub Arcul de Triumf, cu ocazia Paradei Militare Naționale.
Alte imagini distribuite masiv pe platforma TikTok surprind imagini filmate în urmă cu mai mult timp, care, în mod similar, sunt prezentate ca fiind realizate astăzi, 7 decembrie.
O altă temă reluată și astăzi pe platformele digitale online, inclusiv în cadrul unor emisiuni de tip podcast, se referă la așa-zise pregătiri iminente pe care Ministerul Apărării Naționale le-ar face pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani sau mobilizarea rezerviștilor în vederea trimiterii acestora pe frontul din Ucraina.
Toate aceste informații sunt false!
Așa cum am informat și în postarea anterioară, aceste manipulări răspândite pe rețelele digitale, în special TikTok, inclusiv ca parte din campanii susținute de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO, au rolul de a întreține o stare de incertitudine și de a induce panica în rândul opiniei publice.
În cazul in care astfel de dezinformări vor mai apărea, vom continua sa le semnalam.
Publicat la data de: 2024-12-06
Atenție la dezinformările referitoare la așa-zisele „pregătiri” pentru recrutarea tinerilor în vederea trimiterii acestora la război!
În mediul online s-au intensificat, în ultima perioadă, dezinformările referitoare la așa-zise „pregătiri” făcute în mod netransparent de Ministerul Apărării Naționale pentru recrutarea tinerilor între 18 și 35 de ani sau mobilizarea rezerviștilor în vederea trimiterii acestora pe frontul din Ucraina, pentru a lupta în războiul declanșat de Federația Rusă împotriva țării vecine.
Toate aceste afirmații sunt false si manipulatoare!
Pentru a le susține, sunt speculate, fie proceduri de rutină efectuate de structurile cu atribuții în domeniul evidenței rezervei de mobilizare, în conformitate cu legislația în vigoare, fie diferite deplasări de coloane militare pe rețeaua rutieră sau pe calea ferată, care sunt prezentate drept pregătiri de război. În acest ultim caz, au fost folosite inclusiv imagini cu coloane de tehnică militară participantă la Parada Militară de la 1 decembrie.
Oricât de absurde ar părea, astfel de scenarii alarmiste și generatoare de panică sunt masiv răspândite pe rețelele digitale, în special TikTok, inclusiv ca parte din campanii susținute de actori statali cu o agendă contrară suveranității României și împotriva NATO.
InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii
Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii
Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.
Ghidul demistificării 2020
1. Informaţiile greşite pot avea consecinţe negative:
Informaţia greşită este o informaţie falsă care este răspândită fie din greşeală, fie cu intenţia de a induce în eroare. Atunci când există intenţia de a induce în eroare, acest lucru se numeşte dezinformare. Informaţiile greşite pot provoca daune majore persoanelor şi societăţii. Prin urmare, este important să protejăm oamenii împotriva informaţiilor greşite, fie prin a-i face rezistenţi la dezinformare, fie prin a demistifica informaţiile greşite după ce au fost expuşi la acestea.
2. Informaţiile greşite pot avea urmări!
Verificarea faptelor poate scădea încrederea oamenilor în informaţii false. Cu toate acestea, informaţiile greşite continuă adesea să influenţeze ce gândesc oamenii, chiar şi după ce aceştia primesc şi acceptă o rectificare; acest fenomen se numeşte „efectul de influenţă permanentă”. Chiar dacă o rectificare bazată pe fapte pare eficientă deoarece oamenii o recunosc şi este clar că şi-au schimbat convingerile, oamenii se bazează deseori pe informaţii greşite în alte contexte, de exemplu atunci când răspund la întrebări care sunt doar indirect asociate cu informaţiile false. Prin urmare, este important să se utilizeze cele mai eficiente abordări de demistificare pentru a obţine cel mai mare impact posibil.
3. Încearcă să nu permiţi informaţiilor greşite să aibă urmări
Pentru că informaţiile greşite pot avea urmări, cel mai bine este să le prevenim. Acest lucru poate fi realizat prin explicarea strategiilor de argumentare înşelătoare sau manipulative - o tehnică cunoscută sub numele de „vaccinare,” care îi face pe oameni rezistenţi la încercările ulterioare de manipulare. Un posibil dezavantaj al vaccinării este acela că necesită cunoaşterea prealabilă a tehnicilor de informare greşită şi că are un efect maxim dacă se administrează oamenilor înainte ca aceştia să fie expuşi unor informaţii greşite.
4. Demistifică frecvent şi corect
Dacă nu poţi preveni, atunci trebuie să demistifici. Pentru ca demistificarea să fie eficientă, este important să se ofere contraargumente detaliate. Oferă o explicaţie clară asupra motivului pentru care, la acest moment, informaţia este falsă şi furnizează varianta sa corectă. Atunci când sunt oferite contraargumente detaliate, „urmările” informaţiilor greşite pot fi „îndepărtate.” Fără contraargumente detaliate, informaţiile greşite pot continua să aibă urmări chiar şi după încercările de a le corecta.
Paşi simpli pentru o mai bună educaţie faţă de conţinutul mass-media
Încurajându-i pe oameni să treacă informaţiile pe care le citesc prin filtrul critic şi să le evalueze poate reduce posibilitatea de acceptare a informaţiilor greşite şi să-i facă pe aceştia mai critici faţă de conţinutul pe care îl împărtăşesc pe internet.
Educarea cititorilor prin oferirea de strategii specifice pentru a-i ajuta să pună în practică această analiză critică îi poate ajuta pe oameni să-şi dezvolte obiceiuri importante. Prin aceste strategii se numără: Adoptarea posturii „clientul trebuie să fie precaut” atunci când vine vorba de toate informaţiile din reţelele sociale; strategia de a se opri şi a evalua informaţiile furnizate, comparând plauzibilitatea lor cu alternativele; de a lua în considerare sursele informaţiilor, inclusiv faima pe care anumite persoane o au, expertiza şi motivele; şi verificarea afirmaţiilor (de exemplu, prin „citirea în paralel”) înainte de a le partaja. Citirea în paralel înseamnă consultarea altor surse pentru a evalua credibilitatea unui site în loc de a încerca tu însuţi să-l analizezi. Există multe instrumente şi sugestii pentru îmbunătăţirea educaţiei în ceea ce priveşte mass-media.
Nu te poţi aştepta ca oamenii să se angajeze spontan în astfel de comportamente. Oamenii nu monitorizează, nu evaluează şi nu folosesc credibilitatea surselor în mod obişnuit atunci când îşi formează opinii. însă, atunci când aplică astfel de procedee, impactul informării greşite din surse mai puţin credibile poate fi redus.
Pentru mai multe detalii, puteti accesa la acest link Ghidul demistificării 2020.
Sursa: www.skepticalscience.com.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check, îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmlhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: