Nu ne "fură" nimeni restaurantul militar de la Cercul Militar Naţional şi nici nu "se desfiinţează"!

Colonel Florin Şperlea
Observatorul Militar Nr.27/2020


O ştire de senzaţie a făcut turul presei scrise şi online, cu titluri care mai de care mai fanteziste: Iată cum răsplătesc politicienii pe eroii armatei, Se fură restaurantul militar, Guvernul Orban desfiinţează restaurantul armatei, O decizie şocantă, respingătoare. O Hotărâre de Guvern, publicată în Monitorul Oficial, la 30 iunie, a fost la originea acestor abracadabrante titluri, inducând panică mai ales printre militarii care obişnuiau să opteze pentru o masă de prânz sau o cină de calitate în centrul oraşului. Civilii, care adorau berea rece, servită pe terasa restaurantului militar din inima Capitalei, au devenit şi ei "prizonierii" unui fake news.

În fapt, cum se întâmplă în asemenea situaţii, ca-n bancurile de la Radio Erevan, nu "s-a furat", ci s-a "salvat", nu "s-a desfiinţat", ci "s-a reînfiinţat", celor mai mulţi scăpându-le sensul Hotărârii de Guvern nr. 487/2020.

Pandemia a afectat sistemul restaurantelor - o ştim şi o simţim cu toţii, dar mai ales aceia din industria ospitalităţii - pentru că închiderea acestora a tulburat un întreg lanţ "trofic" (de la aprovizionare, pe categorii de mărfuri şi producători, până la personal şi clienţi), iar restaurantul militar - numit, în acte, Unitatea de prestări servicii şi alimentaţie a Ministerului Apărării Naţionale, cu sediul în municipiul Bucureşti, strada Constantin Mille nr. 1, sectorul 1 -, care se întemeia pe principiul autofinanţării, era în pragul falimentului. Fără clienţi, fără posibilitatea aprovizionării, fără salarii pentru personal (obţinute exclusiv din fonduri extrabugetare, ca urmare a activităţii autofinanţate), singura soluţie era punerea lacătului pe uşă şi desfiinţarea unităţii de prestări servicii şi alimentaţie.

În aceste condiţii, HG-ul "incriminat" era singura şansă de salvare a restaurantului militar din inima Capitalei, prin trecerea acestuia în subordinea Comandamentului Logistic Întrunit, dar mai ales prin încadrarea personalului la MApN pentru posibilitatea plătirii salariilor, potrivit posturilor pe care urmau să le încadreze.

Schimbarea statutului, de la unitate de prestări servicii şi alimentaţie, bazată pe autofinanţare, la unitate distinctă, în subordinea MApN, se putea face numai în baza unei Hotărâri de Guvern şi acest lucru a scăpat celor mai vehemenţi critici, care au găsit o nouă cale de a se război cu guvernul şi Ministerul Apărării Naţionale pe seama unui restaurant militar.

Articolele s-au răspândit rapid în reţelele sociale şi au început comentariile de toate felurile, în spiritul celor propuse de jurnaliştii care demonstrau că nu pricep sensul HG 487/2020, fără să existe o minimă urmă de îndoială cu privire la scopul şi rostul unui asemenea demers.

După trei zile de la publicarea HG, comunicatul MApN a lămurit lucrurile, chiar dacă unii jurnalişti încă aşteptau se le intre direct în căsuţa lor de mail informaţiile livrate de Ministerul Apărării, continuând să distribuie articolele inflamante şi incorecte.

Cu privire la informaţiile apărute în spaţiul public, referitoare la o aşa-zisă desfiinţare a restaurantului care funcţionează la parterul Cercului Militar Naţional (CMN), facem următoarele precizări, se arăta, la 3 iulie, într-o postare pe pagina de Facebook a MApN.

Prin Hotărârea de Guvern 487 din 25 iunie 2020, a fost desfiinţată entitatea economică prin care erau asigurate serviciile de hrănire în cadrul restaurantului din incinta CMN, respectiv Unitatea de prestări servicii şi alimentaţie a Ministerului Apărării Naţionale, care funcţiona în regim de autofinanţare.

Restaurantul militar îşi va continua activitatea, în regim de unitate militară, cu asigurarea serviciilor de hrănire pentru personalul militar şi civil al MApN, cadre militare în rezervă şi în retragere, veterani de război, precum şi familiile acestora.

În noua formă de organizare, produsele vor fi oferite spre consum la costurile de achiziţie, fără adaos comercial, ceea ce va duce la o scădere semnificativă a preţurilor care vor fi achitate de oaspeţii restaurantului militar.

Prin prevederile actului normativ întregul personal civil contractual care era încadrat în unitatea desfiinţată va fi preluat de către UM 02574 Bucureşti şi structurile subordonate şi va beneficia de drepturile salariale acordate, potrivit legii, corespunzătoare posturilor pe care urmează să le încadreze.

Aşadar, nu doar că restaurantul militar nu se desfiinţează, ci va beneficia, potrivit comunicatului MApN, de preţuri de listă mai mici, prin transformarea fostei unităţi de prestări servicii şi alimentaţie în unitate militară. Civilii nu vor fi excluşi, dar adaosul comercial pentru ei va reaşeza preţurile la valorile anterioare cunoscute, oricum fără concurenţă în inima oraşului.

Directorul restaurantului militar, Puiu Merlan, a sintetizat pentru grupurile de rezervişti unde apăreau informaţii eronate, situaţia instituţiei: Restaurantul militar va rămâne tot restaurant militar, a scris Puiu Merlan. Vă aşteptam pe toţi cu drag, cu respect şi cu interes să vă reluaţi calitatea de clienţi ai restaurantului militar (acelaşi CCA). Estimez că reluam activitatea în a doua jumătate a lunii august. Dar ţinem aproape şi desigur că vă informăm pe toate canalele disponibile despre orice alte noutăţi în această speţă.

Altminteri, povestea aceasta, care risca să capete proporţii din nimic, are câteva lecţii. Este important pentru noi să comunicăm eficient, pentru a stopa rapid speculaţiile inutile, iar jurnaliştii ar fi bine să verifice mai bine sursele şi informaţiile de care dispun pentru a avea un tablou general corect. Apoi să se aştearnă la scris. Dacă au conştiinţa curată, desigur.

CASETĂ

Restaurantul din cadrul Palatului Cercului Militar, cunoscut de cei mai mulţi ca fiind CCA sau, simplu, Restaurantul militar, îşi desfăşoară activitatea, începând din 1951, într-un monument istoric de artă şi de arhitectură, ridicat din iniţiativa şi prin contribuţia financiară a ofiţerilor din Garnizoana Bucureşti. Separeuri de o intimă eleganţă, rotonde mascate de ample draperii de pluş, balcoane cu feronerie baroc, eleganţa personalului de serviciu şi o listă de bucate apetisante constituie o atracţie pe care cu greu o poţi refuza. Străinii care vizitează România nu pot spune cu adevărat că au cunoscut Bucureştii dacă nu au trecut şi pe aici! Carul cu Bere, Capşa, Capitol, Centrul Vechi, dar, mai întâi, Restaurantul Cercului Militar Naţional! Imaginea Bucureştiului actual nu poate fi completă fără ilustrarea acestui loc emblematic.

Colonel (r) Liviu Vişan, cmn.ro

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Gşseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers