Despre noi
Platforma "Inforadar" - un portal al ştirilor corecte, dar şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi, în calitate de consumatori de informaţie, fie prin intermediul presei, fie direct din mediul online.
Inforadar va creşte în timp, pe măsură ce vom identifica noi şi noi teme pe care să setăm tonul conversaţiei pe baza unor informaţii oficiale, corecte şi verificabile, precum şi subiecte noi pe care să le abordăm, să le explicăm şi să le dezbatem din domeniul atât de vast al luptei cu dezinformarea din spaţiul informaţional.
Nu uitaţi, puterea stă în cei mulţi. În lupta cu dezinformarea, puterea stă şi în fiecare dintre noi. Nu redistribuiţi informaţii fără o minimă verificare. Aflaţi cum puteţi face aceasta chiar aici.
Cu ce ne ocupăm!
Împreună putem strânge rândurile pe frontul luptei nevăzute cu dezinformarea şi ştirile false, din ce în ce mai prezente în mediul informaţional din România!
Având în vedere dinamica peisajului mediatic prezent, caracterizat printr-o abundenţă a informaţiilor disponibile în spaţiul public şi amplificat de dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă, atât cele tradiţionale cât mai ales cele din spaţiul virtual, se resimte nevoia unui plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare.
Mai mult decât atât, posibila confuzie din partea publicului cu privire la diferenţele naţionale între ceea ce reprezintă o sursă şi o sursă oficială, ca bază de plecare în elaborarea şi transmiterea informaţiilor ce pot deveni o ştire, poate contribui la amplificarea unor aspecte neclare prezente în spaţiul public cu privire la domeniul militar, fapt ce poate afecta credibilitatea Armatei României ca utilizitator judicios al fondurilor publice.
Nu în ultimul rând, îngustarea tot mai accentuată a liniei de demarcaţie între modul de prezentare a faptelor faţă de opinii, amplificată şi de posibilitatea ca opiniile unei părţi semnificative a publicului de a-şi face cunoscută poziţia faţă de problematica militară are ca rezultat o efervescenţă a dialogului, benefică pentru buna informare a comunităţii militare cât şi a publicului neavizat. Cu toate acestea, timpul insuficient pentru documentare şi unele informaţii care rezultă din acest dialog, informaţii ce pot să difere, în unele cazuri, foarte mult de informaţia transmisă de iniţiator în bunul spirit al informării publice complete, corecte şi oportune, poate creea confuzie în rândul cititorului neavizat.
Având în vedere toate aceste aspecte, comunitatea formată din specialişti în domeniul informării şi a relaţiilor publice din Ministerul Apărării Naţionale, sprijinită de jurnaliştii militari din Armata României, propune un nou canal de comunicare publică, în vederea unei informări oportune şi exacte cu privire la subiecte de interes pentru Armata României asupra cărora există o dezbatere în spaţiul public, iar sensul acestei dezbateri nu este cel factual.
Portalul stirilor corecte
Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:
Verifică adresa
Nu te lăsa păcălit
Verifică publicaţia /canalul de difuzare
Verifică autorul
Verifică sursele
Verifică pozele
Gândeşte înainte de a distribui
Verifică activitatea altor fact-checkers
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.