O lecţie de dezinformare!

Maior Bogdan Oproiu
Observatorul Militar Nr.29/2020


Există multe modalităţi de a crea şi propaga dezinformarea. Una dintre ele, foarte uzitată de site-urile ruseşti (şi cele care se adresează vorbitorilor de limbă rusă, dar şi cele care se adresează vorbitorilor de română) este să creeze o informaţie falsă, care este plimbată între câteva site-uri care se citează unele pe altele, de nu mai ştii de unde a plecat. Până la urmă nu este foarte greu de depistat, dar cine are timp şi răbdare să facă asta, în condiţiile în care deja e mai multă informaţie pe internet decât am putea citi în şapte vieţi şi zilnic apar lucruri noi. Dar asta nu înseamnă că trebuie să abandonăm lupta pentru adevăr şi, mai ales, nu trebuie să devenim "omuleţi verzi" ai dezinformării în războiul informaţional care se desfăşoară sub ochii noştri.

Un subiect sensibil pentru noi, românii, îl reprezintă diferenţa de venituri între noi şi vestul Europei. Probabil că avem toţi, în familia extinsă cel puţin, pe cineva care a plecat în Vest să muncească. Şi pe lângă faptul că avem venituri mai mici decât vesticii, în unele state şi preţurile sunt mai mici decât la noi, aşa, ca o cireaşă pe tortul nedreptăţii! Nu mă pricep deloc la economie şi nu ştiu de ce se întâmplă asta; probabil e vorba de o combinaţie de consumism, taxe mai mici, mărimea pieţei de desfacere şi aşa mai departe. În Germania, spre exemplu, mulţi români au constat că se întâmplă cam acelaşi lucru; magazinele lor, care-s deschise şi la noi, vând acolo produse mai ieftine, mulţi zic că şi mai bune. Nu ştiu care e explicaţia, dar ştiu sigur că orice lucru are o explicaţie, mai puţin Big Bang-ul sau cum a apărut Dumnezeu. Şi acesta este un bun subiect pentru a spori animozităţile între estul şi vestul Uniunii Europene, pentru a ne pierde şi ce urmă de încredere mai avem în autorităţi şi pentru a ne pierde speranţa că poate fi cândva mai bine în ţara noastră.

O "informaţie" (am pus ghilimele pentru că voi demonstra că este o dezinformare) care circulă de câteva zile pe internet face referire la preţul unui test de depistare a Covid-19, făcut în Germania. O fotografie a unei chitanţe, pe care o doamnă cu nişte unghii date frumos cu ojă o ţine în mână, a fost publicată şi preluată deja de multă lume. Conform acelei fotografii, preţul unui "test de Covid" ajunge în Germania la ceva mai puţin de 19 euro. Şocant, nu-i aşa, în condiţiile în care la noi preţul unui test variază în jurul sumei de 300 de lei, adică peste 60 de euro. Dar nici aici lucrurile nu sunt chiar aşa cum par. Există două tipuri de teste care se fac acum peste tot în lume: RT-PCR şi IgG. Nu intru în detalii despre fiecare, le găsiţi la o simplă căutare pe internet, dar trebuie să spun că primul, RT-PCR, se face prin identificarea directă a virusului în tractul respirator, prin prelevarea unei probe din gât, iar al doilea, IgG, este un test serologic şi se face prin prelevarea unei probe de sânge. Dintre cele două, doar RT-PCR este recomandat pentru o diagnosticare sigură! Preţul diferă şi la noi la cele două tipuri de teste: RT-PCR costă în jur de 300 de lei, pe celălalt l-am găsit şi cu 95 de lei, fără să caut prea mult. 95 de lei înseamnă 19 euro. Deja faptul că în Germania testul respectiv era de 18 euro te duce cu gândul că este foarte posibil să fie vorba de un test de tip IgG, care, repet, vă puteţi convinge şi siguri la o căutare pe internet, are acelaşi cost şi în România.

O altă informaţie pe care am citit-o pe site-ul Reuters, o agenţie de serioasă de ştiri, spune că lanţul german de magazine DM comercializează online kituri de testare RT-PCR. Practic îţi iei singur o probă de secreţii din faringe şi o trimiţi la o clinică pentru analize. Preţul unui astfel de test este de 119 euro. Adică peste 570 de lei! Testul este comercializat deocamdată doar în Austria, dar exemplul mi se pare relevant pentru a înţelege că nici în vestul Europei covrigii din coada câinelui nu sunt chiar atât de ieftini.

După ce am trecut de aceste teste preliminare de logică, care m-au făcut să mă îndoiesc de veridicitatea informaţiei, am mers şi pe urmele ei, să văd cum şi de unde a pornit. N-a fost deloc surprinzător să descopăr că informaţia este pornită din Republica Moldova. Dezinformarea rusească se foloseşte de faptul că vorbim aceeaşi limbă pentru a face să ajungă informaţii în România, pornind de la fraţii de peste Prut. De altfel, Sputnik, unul din cei mai buni vectori de dezinformare gândiţi la Moscova, nu mai are redacţie în România de câţiva ani, pentru că îi este suficientă cea din Moldova pentru a ne prosti concetăţenii. Dar să revin la cazul nostru.

La 19 iulie, site-ul din Republica Moldova tv8.md (care se autodefineşte: pentru oameni liberi) a postat un articol cu titlul: Un conaţional a afişat preţul unui test la COVID, în Germania. Este mult mai mic decât în R. Moldova. În articol apare şi fotografia chitanţei din Germania, în valoare de 18,74 euro. "Conaţionalul" care s-a aflat la originea informaţiei nu este numit, dar la explicaţia pozei apare ca sursă: Foto: Facebook/ Anatolie Avtonom Maistru.

Am intrat pe pagina de FB a domnului Anatolie Avtonom Maistru, un artist de circ, care, din postări, pare să nu creadă în existenţa coronavirusului şi e preocupat de teoria conspiraţiei pe lângă numerele de clovnerie. Oricum, pe pagina de FB a domnului Avtonom Maistru, din 25 iunie, data chitanţei din Germania, şi până pe 20 iulie, la o zi după publicarea articolului pe tv8.md!, nu apare nicio referire la această chitanţă, nicio fotografie, nimic! Pe 20 iunie, în schimb, Maistru postează un link al unui articol de pe site-ul stiri.md. Articolul acesta face referire la articolul de pe tv8.md şi preia toate informaţiile, inclusiv fotografiile primului articol. Aici, în schimb, domnul Avtonom Maistru nu mai este creditat pentru fotografia testului din Germania. O acoperire destul de bună; un site de ştiri inventează o ştire pornind de la o informaţie posibil reală, dar ambiguă, creează o stare de nervozitate (pentru că, nu-i aşa, după ce că nemţii au salarii mai mari au şi costuri mult mai mici!), apoi "informaţia" este preluată de un alt site de ştiri, care, de data aceasta beneficiază de credibilitatea primului site şi, în cele din urmă, dezinformarea îşi face loc pe paginile de Facebook ale noastre, ale tuturor.

De ce ar face cineva aşa ceva?, poate vă întrebaţi. Motivaţiile sunt diferite în cazul fiecăruia. Domnul Anatolie Avtonom Maistru suferă, cu siguranţă (pentru că o şi mărturiseşte într-o postare), deoarece nu mai poate să-şi practice meseria. Probabil că, pe lângă interacţiunea cu publicul, îi lipsesc şi veniturile obţinute în urma reprezentaţiilor. E normal, aşadar, într-o oarecare măsură, să fie "pornit" împotriva a orice are legătură cu coronavirusul. Totul să i se pară o mare conspiraţie din care cel mai mult are de pierdut el.

Ca să nu spuneţi că sunt paranoic şi că văd implicare rusească oriunde, încerc să găsesc şi alte explicaţii pentru dezinformarea pe care o practică cele două site-uri de "ştiri".

Primul site ar putea să aibă două motivaţii. Prima ar fi clar să dezinformeze pentru că acesta este scopul lui, să semene zâzanie şi subiectul este foarte bine găsit! A doua motivaţie ar fi să o facă doar pentru a atrage cititori, dezinformarea fiind doar modalitatea cea mai la-ndemână pentru a face acest lucru. Subiectul diferenţei de venituri dintre estul şi vestul Europei este unul sensibil şi cu priză la public.

Cel de-al doilea site de ştiri ar putea să aibă oricare din motivaţiile primului, cu "scuza" că doar a preluat informaţia, deşi, în mod normal, orice jurnalist care se respectă ar trebui să verifice informaţiile pe care le vehiculează. Este, aşadar, posibil ca site-ul stiri.md să dezinformeze doar din indolenţă sau prostie.

O dezinformare, după cum vedeţi, destul de bine făcută. În primul rând, faptul că e legată de coronavirus o face să fie de actualitate; apoi, faptul că într-o ţară bogată costul unui test este mai mic decât la noi este iarăşi un motiv să ne îndoim de noi şi de ţara noastră. În al treilea rând, "informaţia" nu este complet falsă, urma de adevăr putând să fie suficientă pentru a o face credibilă.

Oricare ar fi motivaţiile altora, avem cu toţii obligaţia să trecem prin filtrul gândirii orice citim şi cu atât mai mult orice postăm sau share-uim. Nu de alta, dar pe lângă faptul că suntem vehicul pentru dezinformările altora, picăm şi de proşti şi sigur asta nu-şi doreşte nimeni!

Portalul stirilor corecte

Un plus de claritate cu privire la anumite aspecte ce ţin de activitatea instituţiei militare

Ghid cu privire la prevenirea dezinformării

Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate

1. Comunicarea pro-activă:

Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.

2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):

Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.

3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:

Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.

4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:

Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.

5. Prioritizează-ţi efortul:

Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.

Concluzie

Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.

Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.

Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.

Ne puteţi sprijini!

Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.

Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea

Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării

Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.

Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:

1. Verifică sursa:

Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.

2. Verifică nuanţa emoţională:

Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.

3. Verifică povestea:

Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check , îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.

4. Verifică imaginile:

Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.

5. Verifică-ţi părerile:

Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.

Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.

6. Linkuri externe:

Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.

https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htm
https://euvsdisinfo.eu/reading-list/

Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI

Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.

Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare:

Verifică adresa

Nu te lăsa păcălit

Verifică publicaţia /canalul de difuzare

Verifică autorul

Verifică sursele

Verifică pozele

Gândeşte înainte de a distribui

Verifică activitatea altor fact-checkers